De ce și cum a fost lăsată agricultura României fără planul de irigații din PNRR. Ce declară Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
De ce și cum a fost lăsată agricultura României fără planul de irigații din PNRR. Ce declară Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Ghinea, despre respingerea planului de irigaţii din PNRR: Diferenţa de viziune era foarte mare faţă de cea a Ministerului Agriculturii
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat, miercuri seară, la Digi24, că neînţelegerile cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, privind reconstrucţia sistemului de irigaţii prin PNRR, s-au datorat unei diferenţe „de viziune foarte mare”. Acesta a spus că nu a fost de acord cu planul întocmit de Ministerul Agriculturii, care fusese respins de Comisia Europeană.
“Din nou suntem într-o situaţie în care se vorbeşte mai mult pe surse decât direct. Am o relaţie bună cu domnul Oros. N-am niciun fel de problemă să publicăm toată corespondenţa dintre ministerele noastre. Dacă e nevoie de un fel de probă martor a ceea ce a fost acolo.
Aş fi vrut să am un alt plan, am încercat să ducem discuţia către altă zonă. Vă dau un exemplu. A pune fotovoltaice peste canal nu-l face verde. N-are niciun fel de legătură. Au fost probleme de concept pe care le-am discutat cu domnul Oros şi cu subordonaţii săi în mai multe discuţii.
Am fost foarte fair (corect – n.red.) şi cu Ministerul Agriculturii şi cu susţinătorii acestui proiect, eu le-am susţinut până la un punct. Diferenţa de viziune era foarte mare.” a spus Ghinea.
Cristian Ghinea adaugă că, Comisia are o problemă cu sistemele mari de irigaţii care risipesc multă apă, în condiţiile în care ţara nu are un cadastru al apelor. Acesta precizează că nu se ştie câtă apă este pe fiecare bazin hidrografic, câtă trebuie folosită pentru a produce energie electrică la baraje sau pentru aşezările urbane şi rurale.
Avem şi prin PNRR şi prin fonduri europene extinderea canalizărilor. Toată această apă trebuie să ştim exact ce facem cu ea. Avem prin PNRR cadastrul apelor. De abia peste câţiva ani vom şti exact pe fiecare bazin hidrografic.”
Cristian Ghinea susţine că este nevoie de un proiect naţional pentru irigaţii şi că se pot folosi banii de la Ministerul Agriculturii.
„Este singurul minister pe lângă cel pe care-l conduc care îşi face programare pentru fondurile europene proprii. Au câteva miliarde. Putem să facem eligibile irigaţiile acolo, dacă schimbăm sistemul, dacă acoperim canalele şi le digitalizăm, dacă folosim altfel de distribuţie de la canalelel principale.
Argumentul suprem este: eu am spus în interiorul Guvernului «eu nu pot să conving». Domnul Oros a spus «vreau eu să vorbesc la Comisie». A avut o întâlnire cu DG Recovery, unitatea Comisiei care se ocupă de PNRR. Nu s-a schimbat decizia”, a precizat ministrul Ghinea.
Proiectul privind strategia pentru irigaţii în România nu va fi finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spune că motivul respingerii planului a fost că nu era suficient de verde deşi, în opinia sa, soluţia era foarte bună.
Fermierii sunt revoltaţi şi consideră că ministrul este incompetent şi că planul nu a fost prezentat corespunzător, deşi cunoştea gravele probleme din agricultură.
În proiectul PNRR erau incluse proiecte privind infrastructura de gestionare a apei în valoare de 6,5 miliarde euro.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Unde sunt cele mai scumpe locuinţe cumpărate prin credit ipotecar şi cât plătesc românii pentru o casă
Unde sunt cele mai scumpe locuinţe cumpărate prin credit ipotecar şi cât plătesc românii pentru o casă Bucureştiul şi Transilvania se află în fruntea clasamentului naţional al celor mai scumpe locuinţe achiziţionate prin credit ipotecar, cu valori medii de aproximativ 122.000 de euro pe imobil. La polul opus se situează Muntenia, unde preţul mediu al […]
Câtă birocrație îi ține pe profesori departe de catedră? Studiu național pentru simplificarea activității din școli
Câtă birocrație îi ține pe profesori departe de catedră? Studiu național pentru simplificarea activității din școli Institutul de Științe ale Educației derulează un studiu național care urmărește să identifice și să evalueze sarcinile administrative ce îngreunează activitatea profesorilor, în vederea eliminării documentelor inutile și simplificării procedurilor din școli. Primele rezultate sunt așteptate la sfârșitul acestui […]
Cum va fi vremea în România până în 30 noiembrie 2026: Schimbare radicală. Prognoza meteo pe 4 săptămâni, actualizată
Cum va fi vremea în România până în 30 noiembrie 2026: Schimbare radicală. Prognoza meteo pe 4 săptămâni, actualizată România va traversa o primă săptămână din noiembrie mai rece decât în mod obișnuit, cu precipitații peste medie în sud și sud-est. Ulterior, temperaturile și precipitațiile vor reveni, în mare parte, la valorile normale pentru această […]
