De ce e necesar să ne asigurăm locuința. Ce spun statisticile
Asigurările sunt extrem de necesare, având în vedere că România se află pe lista ţărilor cu risc seismic major. Specialiștii susțin că Bucureştiul este capitala europeană cea mai vulnerabilă la cutremure. Toţi proprietarii de locuinţe din România sunt obligaţi să îşi asigure casa împotriva riscurilor de catastrofă naturală – cutremure, inundaţii, alunecări de teren.
Pe de altă parte, statisticile arată că 3,5% din suprafaţa României şi 6% din populaţie se află în calea inundaţiilor provocate de ploi torenţiale sau de topirea bruscă a zăpezii. În total, există 375 de sectoare inundabile, inclusiv în oraşe importante, precum Constanţa, Cluj-Napoca sau Giurgiu. În ceea ce priveşte alunecările de teren, acestea au loc preponderent în zonele de deal şi de munte, fiind destul de răspândite în ţara noastră, mai ales din cauza defrişărilor devastatoare şi nechibzuite la care am fost martori neputincioşi sau chiar impasibili în ultimul sfert de veac. În prezent, se estimează că, în România, riscul unor alunecări de teren este ridicat pe aproximativ 9.000 de kilometri pătraţi. Ce riscuri acoperă asigurarea facultativă? Dacă asigurarea obligatorie a locuinţei acoperă toate riscurile menţionate anterior (cutremure, inundaţii şi alunecări de teren), pentru o protecţie suplimentară şi o paleta mai largă de riscuri, puteţi încheia o poliţă facultative – complementară celei obligatorii. Riscurile acoperite de acest tip de poliţă sunt prevăzute în mod expres în contractul de asigurare facultativă pe care l-aţi încheiat şi diferă de la asigurător la asigurător. Atenţie! Poliţa facultativă pentru locuinţă acoperă cele 3 riscuri de catastrofă cuprinse în asigurarea obligatorie de locuinţă (cutremure, inundaţii, alunecări de teren) doar peste limita poliţei PAD (20.000 de euro). Ca principiu, însă, riscurile de bază (standard) preluate în asigurările facultative de locuinţe sunt: incendiul, trăsnetul, explozia, căderea de corpuri pe locuinţa asigurată. În funcţie de tipul de asigurare facultativă pe care l-aţi contractat, se pot adăuga (sau nu) şi alte tipuri de riscuri (opţionale sau extinderi): riscurile atmosferice (furtună, grindină, ploaie torenţială, inundaţie, viitură, greutatea stratului de zăpadă/gheaţă, avalanşă etc.), alunecările şi/sau prăbuşirile de teren, apa de conductă şi refularea acesteia, coliziunea cu autovehiculele şi vandalismul, distrugerile provocate de animale, furtul bunurilor şi al elementelor constructive, avariile centralelor termice, alte tipuri de costuri suplimentare necesare efectuării reparaţiilor. Unele societăţi de asigurare oferă şi acoperirea unor riscuri speciale ca: riscuri politice (greve, tulburări civile) şi terorismul sau vandalismul. În privinţa bunurilor, acestea pot fi asigurate în totalitate sau parţial, în funcţie şi de posibilităţile financiare ale fiecăruia. De asemenea, riscul de furt se asigură numai împreună cu celelalte riscuri.
Sursa: adevarul.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Asociația Energia Inteligentă: „Plafonarea după 2023 a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori”
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Plafonarea în forma în care este aplicată în ultimii ani este convenabilă statului și unor actori de pe piață. De aceea nu se dorește eliminarea plafonării la gaze. Plafonarea prețurilor la energie și gaze, introdusă inițial ca o măsură de protecție pentru populație în timpul crizei energetice […]
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în România în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat, duminică, 11 ianuarie 2026, o analiză pe 16 ani privind evoluția stratului de zăpadă și a temperaturilor minime și maxime din luna ianuarie, în perioada 2010–2026, pentru zona montană și regiunile joase […]
România ar putea trimite trupe în Groenlanda, după avertismentul lui Trump. Radu Miruță: „Decizia se va lua în CSAT”
România ar putea trimite trupe în Groenlanda, după avertismentul lui Trump. Radu Miruță: „Decizia se va lua în CSAT” Radu Miruță, ministrul Apărării, a vorbit luni, 12 ianuarie 2026, despre scenariile în care România ar putea detașa trupe în Groenlanda, în cazul unei ofensive din partea SUA. „Acest lucru s-ar întâmpla prin invocarea Articolului 5. […]