Dar de suflet pentru Alba Iulia Harta României Mari, din aur pur, donată Muzeului Naţional al Unirii
Dar de suflet pentru Alba Iulia Harta României Mari, din aur pur, donată Muzeului Naţional al Unirii.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a primit un dar de suflet, prețios și cu o adâncă simbolistică în contextul anului centenar ce urmează. Bijutierul Victoria Geutskens a donat instituției, iată, încă o operă de artă, după replica colierului Reginei Maria. Este vorba despre un obiect de artă, o bijuterie unică, lucrată manual, din argint și aur pur, decorat cu pietre prețioase, care ține de identitatea noast
ră națională și care ascunde 5 simboluri.
Pornind de la harta României Mari, realizată din aur pur, bijutierul a lucrat în filigran o structură piedestal pentru piesa centrală, stilizând cu pietre roșii lacrimile de sânge ale eroilor jertfiți pentru libertatea și identitatea națională.
Acestea par să plângă la hotarele țării, coborând apoi privirea spre cel de-al doilea nivel al obiectului de artă, unde Victoria Geutskens prinde României salbă, într-o horă a horelor, cercuri migăloase, înnobilate cu flori de colț, aur al Munților Apuseni, unite de mici inimi din aur pur, în care par să se fi sfârșit lacrimile de eroi.
Citește și: Marea Unire de la 1918
Aici, în inima țării, în inima Transilvaniei, Cetatea Alba Iulia este reprezentată prin 7 (șapte-numărul perfect) cercuri străjuite de alte 7 pietre, de această dată albastre, colțuri de stea. Întreg ansamblul se sprijină pe 7 struguri cu bobițe din pietre roșii, prețioase, simbol al creștinătății în iconografia românească. Credință, iubire, jertfă, identitate, toate se regăsesc în minunăția născută din mâinile artistului bijutier Victoria Geutskens.
Bijuteria simbol cântărește 241 de grame, are o valoare estimată la 6.000 de euro și a fost dăruită într-o cutiuță de lemn, îmbrăcată în catifea și piele, purtând la exterior gravat logo-ul centenarului: ”Alba Unește România”, inițialele acestuia alcătuind parcă înadins cuvântul AUR.
Victoria Geutskens a creat acest obiect de artă pentru muzeu, pentru noi, dar și din dorința de a-l prezenta peste hotare și a vorbi despre Centenar, despre România în general și Alba Iulia în special. A făcut-o și până acum, o va face și de aici înainte, iar pentru modul în care înțelege să își pună talentul, resursele și bunăvoința în slujba promovării patrimoniului național, îi mulțumim.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Jocurile de noroc ar putea fi interzise în mai multe orașe din Alba. Ce spun primarii după ce Guvernul le permite să decidă dacă vor să păstreze sau nu păcănelele
Jocurile de noroc ar putea fi interzise în mai multe orașe din Alba. Ce spun primarii după ce Guvernul le permite să decidă dacă vor să păstreze sau nu păcănelele Reglementările privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc au fost modificate prin Ordonanța de urgență adoptată de Guvern, marți, 24 februarie 2026. Potrivit noilor prevederi, […]
VIDEO | Solidaritate, emoție și speranță pentru bunicii din Apuseni: Au fost vizitați la început de primăvară de voluntarii Offroad Ajută și au primit pachete și mărțișoare realizate de elevii de la școlile de munte
Solidaritate, emoție și speranță pentru bunicii din Apuseni: Au fost vizitați la început de primăvară de voluntarii Offroad Ajută și au primit pachete și mărțișoare realizate de elevii de la școlile de munte Voluntarii Offroad Ajută Apuseni au pornit din nou pe drumurile greu accesibile ale Apusenilor pentru a ajunge la cei care au cea […]
VIDEO | Înmormântarea Fărșangului 2026 la Rimetea: Obiceiul popular, vechi de mai bine de 300 de ani, în localitatea din Alba unde soarele răsare de două ori
Înmormântarea Fărșangului 2026 la Rimetea: Obiceiul popular, vechi de mai bine de 300 de ani, în localitatea din Alba unde soarele răsare de două ori Comuna Rîmetea s-a transformat sâmbătă, 7 martie 2026, în scena unei tradiții vechi de peste 300 de ani, ”Înmormântarea Fărșangului”. Ca în fiecare an, la Rîmetea, localnicii şi participanţii „îngroapă“ […]