Dar de suflet pentru Alba Iulia Harta României Mari, din aur pur, donată Muzeului Naţional al Unirii
Dar de suflet pentru Alba Iulia Harta României Mari, din aur pur, donată Muzeului Naţional al Unirii.
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a primit un dar de suflet, prețios și cu o adâncă simbolistică în contextul anului centenar ce urmează. Bijutierul Victoria Geutskens a donat instituției, iată, încă o operă de artă, după replica colierului Reginei Maria. Este vorba despre un obiect de artă, o bijuterie unică, lucrată manual, din argint și aur pur, decorat cu pietre prețioase, care ține de identitatea noast
ră națională și care ascunde 5 simboluri.
Pornind de la harta României Mari, realizată din aur pur, bijutierul a lucrat în filigran o structură piedestal pentru piesa centrală, stilizând cu pietre roșii lacrimile de sânge ale eroilor jertfiți pentru libertatea și identitatea națională.
Acestea par să plângă la hotarele țării, coborând apoi privirea spre cel de-al doilea nivel al obiectului de artă, unde Victoria Geutskens prinde României salbă, într-o horă a horelor, cercuri migăloase, înnobilate cu flori de colț, aur al Munților Apuseni, unite de mici inimi din aur pur, în care par să se fi sfârșit lacrimile de eroi.
Citește și: Marea Unire de la 1918
Aici, în inima țării, în inima Transilvaniei, Cetatea Alba Iulia este reprezentată prin 7 (șapte-numărul perfect) cercuri străjuite de alte 7 pietre, de această dată albastre, colțuri de stea. Întreg ansamblul se sprijină pe 7 struguri cu bobițe din pietre roșii, prețioase, simbol al creștinătății în iconografia românească. Credință, iubire, jertfă, identitate, toate se regăsesc în minunăția născută din mâinile artistului bijutier Victoria Geutskens.
Bijuteria simbol cântărește 241 de grame, are o valoare estimată la 6.000 de euro și a fost dăruită într-o cutiuță de lemn, îmbrăcată în catifea și piele, purtând la exterior gravat logo-ul centenarului: ”Alba Unește România”, inițialele acestuia alcătuind parcă înadins cuvântul AUR.
Victoria Geutskens a creat acest obiect de artă pentru muzeu, pentru noi, dar și din dorința de a-l prezenta peste hotare și a vorbi despre Centenar, despre România în general și Alba Iulia în special. A făcut-o și până acum, o va face și de aici înainte, iar pentru modul în care înțelege să își pună talentul, resursele și bunăvoința în slujba promovării patrimoniului național, îi mulțumim.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Video | Un minor de 15 ani, băut și fără permis, a furat o mașină și a provocat accidentul din Sebeș, în urma căruia autoturismul a intrat într-o casă și a luat foc: Tânărul a fost transportat la spital
Un minor de 15 ani, băut și fără permis, a furat o mașină și a provocat accidentul din Sebeș, în urma căruia autoturismul a intrat într-o casă și a luat foc: Tânărul a fost transportat la spital Un minor de doar 15 ani ar fi furat o mașină, s-ar fi urcat la volan fără permis […]
FOTO | Un gest de suflet făcut de comunitatea din Ghirbom pentru o familie greu încercată: O mamă singură cu 5 copii a primit electrocasnice, îmbrăcăminte și bani de rechizite
Un gest de suflet făcut de comunitatea din Ghirbom pentru o familie greu încercată: O mamă singură cu 5 copii a primit electrocasnice, îmbrăcăminte și bani de rechizite Nicolaie Perța, împreună cu familia sa și oameni inimoși din comunitatea Ghirbom, s-au deplasat la începutul lunii septembrie în comuna Videle pentru a veni în sprijinul unei […]
VIDEO | Portul popular de pe Valea Vințului, o poveste cusută în alb și negru. Haine de peste un secol, păstrate din generație în generație: ,,Fiecare cămașă, pieptar, cătrință sau straiță poartă cu ea amintirea unei femei care a cusut, a țesut și a muncit pentru familia ei”
Portul popular de pe Valea Vințului, o poveste cusută în alb și negru. Haine de peste un secol, păstrate din generație în generație: ,,Fiecare cămașă, pieptar, cătrință sau straiță poartă cu ea amintirea unei femei care a cusut, a țesut și a muncit pentru familia ei” Pe Valea Vințului, în județul Alba, portul popular nu […]