„Dansul” periculos al leului

Timp de mai bine de o săptămână de zile, din cauza tensiunilor legate de situaţia financiară a Italiei şi Greciei, leul românesc a avut o perioadă destul de agitată, la fel de fapt ca şi alte monede din regiune. După cum s-a observat, BNR a anunţat marţea trecută cel mai prost curs al leului faţă de euro, de 4,2838 de unităţi, din acest an, după ce investitorii se zice că au renunţat la valutele considerate riscante în urma creşterii temerilor privind îndeosebi situaţia financiară gravă a Italiei. În timp ce în România au renunţat la lei, în Europa au renunţat la euro şi s-au refugiat în mare parte în franci elveţieni, ducând cursul local marţea trecută la un nou maxim record de 3,6921lei/franc. Culmea este că luni, francul elveţian a atins un alt record maxim, urcând la 3,7187 lei/franc, iar unii analişti prognozează că este o chestiune de zile pentru ca acesta să urce la 3,9lei!! Aşadar, pentru românii care s-au împrumutat în franci elveţieni se anunţă un adevărat coşmar. Asta deoarece multe credite ce au fost luate de ei în franci elveţieni, în urmă cu 3-4 ani, au fost la un curs de schimb de 2,2 – 2,3 lei! Şi sunt destul de mulţi, deoarece totalul creditelor în franci elveţieni însumează la ora actuală 3,2 miliarde de euro.
Între timp situaţia raportului leu/euro a mai revenit puţin în favoarea leului, cursul anunţat de BNR la începutul acestei săptămâni fiind de 4,2685 lei/euro. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat în aceste zile asigurări că nu se întâmplă nimic deosebit cu leul şi a făcut apel la „calm şi raţionalitate”, susţinând că impactul evoluţiilor externe asupra cursului de schimb a fost minor până în prezent, preocuparea privind intervenţiile BNR asupra cursului fiind „falsă”. „Nu se întâmplă nimic deosebit cu moneda naţională comparativ cu evoluţia altor valute care au politici de flotare mai mult sau mai puţin controlate. În criză, nu văd ce am fi câştigat noi ca ţară dacă volatilitatea cursului ar fi fost mai mare. Când se depreciază intrăm în panică şi ne tremură capul, ne luăm de păr în faţa televizorului. Iar când se apreciază, nu ne revenim şi atunci ni se pare că e ceva rău”, a spus Isărescu. Guvernatorul BNR crede că o influenţă mai mare asupra evoluţiei cursului poate avea loc doar dacă ne speriem singuri şi introducem în comportamentul pieţelor şi „sperietura noastră”. Legat de creditele în lei, guvernatorul BNR a atenţionat că dobânzile sunt cu mult peste rata dobânzii de politică monetară, de 6,25 la sută, criticându-i astfel pe bancheri. „Bancherii nu au răspuns la întrebarea dacă au încredere că inflaţia va scădea. Părerea mea este că nu au încredere. Bancherii nu au avut încredere în trecerea acestui impas cu inflaţia, şi poate au avut motive de au ţinut dobânzile la credite atât de sus.” Deşi dobânda semnal a îngheţat la 6,25 la sută din mai 2010, BNR a facilitat indirect ieftinirea creditării lăsându-le bancherilor mai mulţi lei pe piaţă. Dobânzile mai mici de pe piaţa monetară ajung însă greu până la clienţi pentru că bancherii au preferat să păstreze marje mari. Domnia sa a spus că, dacă ar exista încrederea cuvenită din partea băncilor, în perioada următoare atât dobânzile la creditele în lei pentru populaţie cât şi pentru companii ar trebui să scadă sub dobânda de referinţă a BNR.
În evaluările făcute, guvernatorul BNR spune că, între timp, de la începerea crizei multe s-au schimbat. Şi economia s-a schimbat, bancherii s-au schimbat – vor fi mai prudenţi şi nu vor mai încuraja cel puţin pentru o perioadă de timp creditarea în valută. Pentru a restabili încrederea în leul nostru, Mugur Isărescu a conchis la final că, pe fondul scăderii preţurilor de consum ca urmare a unui an agricol mai bun, nu exclude faptul ca pe la începutul lui octombrie să avem o inflaţie de sub 4 la sută! Şi pentru că acum inflaţia este de peste 7 la sută, dacă într-adevăr se va întâmpla aşa, am avea cu toţii ceva motive de optimism. Moderat totuşi, deoarece la salariile şi preţurile actuale majoritatea românilor abia mai rezistă.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI