Creştin ortodocşii îi prăznuiesc astăzi pe Sfinţii Martiri Brâncoveni

Ziua de astăzi a fost declarată liberă de guvern, fiind ziua după sărbătoarea „Adromirea Maicii Domnului”, dar şi ziua în care creştin ortodocşii îi prăznuiesc pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, pe dreptcredinciosul voievod Constantin, pe fiii săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi pe sfetnicul Ianache, ucişi cu mare cruzime de otomani fiindcă nu s-au lepădat de dreapta credinţă întru Hristos Domnul.

Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Stefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache, sunt prăznuiţi pe 16 august. Domnia lui Constantin Brancoveanu a început sub semnul apariţiei Bibliei în limba română, numita „de la Bucureşti”, în anul 1688. Şi-a asumat rolul de protector al tiparului şi şcolilor din Muntenia, dar şi din Transilvania. A dat Bucureştiului o noua Academie Domneasca, transformând şcoala de la Sf. Sava in „colegiu public pentru pământeni şi străini”, cu o programa asemănătoare instituţiilor de grad superior. L-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia se vor tipări numeroase cărţi în limbile română, greacă, slavonă, georgiana şi chiar araba. A ctitorit mai multe biserici şi mănăstiri, între care: bisericile de la Potlogi si Mogoşoaia, Mănăstirile Hurezi si Brâncoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din Bucureşti, unde odihnesc sfintele sale moaşte.

Pentru ca a refuzat sa se lepede de la credinţa creştina, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul roman a fost decapitat. Aceeaşi pedeapsa au suferit-o si cei patru fii ai săi, împreuna cu sfetnicul Ianache.

„De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit, şi în ea vreau sa mor! „

Numai în cămăşi, istoviţi de suferinţe si dureri, legaţi cu lanţuri, cu capetele descoperite si desculţi, mărturisitorii întru Hristos au fost aduşi în fata sultanului Ahmed. La cererea sultanului de a renunţa la creştinism, Brâncoveanu a răspuns fără reţineri: „De legea creştină nu mă las, căci in ea m-am născut şi am trăit, şi în ea vreau sa mor!”, iar către fiii lui a rostit: „Fiilor, fiţi bărbaţi! Am pierdut tot ce aveam pe astă lume. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Sa nu le pierdem si pe ele, ci să le ducem curate înaintea feţei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!”.

In urma acestor cuvinte, sultanul a poruncit sa fie tăiate capetele copiilor domnitorului. Primul cap retezat a fost al lui Constantin, fiul cel mare. Au urmat capetele lui Ştefan şi Radu. Când a sosit rândul lui Matei, băiatul cel mai mic, a început să plângă. Tatăl lui i-a poruncit sa se asemene fraţilor săi. Copilul s-a îndreptat spre jertfa fără reţineri. Au urmat Ianache Vacarescu, bunul sfetnic al Brancoveanului si apoi domnitorul, care a bătut o cruce mare si a spus: „Doamne, fie voia Ta!”.

Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi şi cu sfetnicul Ianache au fost declaraţi sfinţi de către Biserica Ortodoxa Romana. Sunt sărbătoriţi pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Sursa: crestinortodox.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---