Rămâi conectat

Actualitate

COVID exista în Europa cu MULTE săptămâni înainte de diagnosticarea primului caz, conform unui studiu din Norvegia

Publicat

în

COVID exista în Europa cu MULTE săptămâni înainte de diagnosticarea primului caz, conform unui studiu din Norvegia

COVID exista deja în Europa cu câteva săptămâni înainte de primele cazuri confirmate, susține un studiu norvegian. Studiul a fost posibil în Norvegia pentru că aici sunt stocate eșantioane de sânge prelevate de la femei însărcinate.

Oamenii de știință de la Spitalul Universitar Akershus de lângă Oslo au identificat un rezultat pozitiv la coronavirus într-o probă de sânge prelevată de la o femeie însărcinată la 12 decembrie 2019 și spun că aceasta a fost probabil infectată la sfârșitul lunii noiembrie sau la începutul lunii decembrie, scrie Mediafax.

„Descoperirile noastre schimbă istoria epidemiei de coronavirus atât în Norvegia, cât și în lume”, a declarat Anne Eskild, profesor și medic șef la Akershus. „De fapt, am găsit patru din cele 1.500 de teste efectuate pe femei însărcinate care au fost pozitive înainte ca primul caz din Franța să fie diagnosticat”, a declarat ea pentru Euronews.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cazuri similare pneumoniei au fost identificate în Wuhan, China, în decembrie 2019, iar pe 12 ianuarie 2020 autoritățile chineze au împărtășit secvența genetică a noului coronavirus. Potrivit Eurosurveillance, primele trei cazuri europene au fost confirmate în Franța la 24 ianuarie 2020, după simptome apărute cu doar câteva zile mai devreme.

În mai 2020, s-a raportat că un alt pacient francez, tratat pentru pneumonie în spital la 27 decembrie 2019, a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Profesorul Eskild spune că cercetările sale arată că virusul exista cu mult înainte de aceste cazuri din Franța: „concluzia este că, din moment ce femeile din zona noastră provin din toată lumea, este posibil ca virusul să se fi aflat peste tot în lume înainte ca autoritățile din China să anunțe epidemia”.

În Norvegia, tuturor femeilor însărcinate li se prelevează probe de sânge pentru a se verifica dacă au infecții cu transmitere sexuală. Probele sunt păstrate în mod anonim, în scopul monitorizării unor potențiale boli infecțioase și, prin urmare, au fost puse la dispoziția cercetătorilor care au analizat originile răspândirii COVID-19 în națiunea nordică. „Probabil că sunt puține alte țări care au acces la eșantioane de sânge stocate la nivel de populație și, prin urmare, există puține sau deloc alte studii retrospective”, explică Eskild. Descoperirile echipelor au fost publicate în revista Cambridge University Press epidemiology and infection.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate

Publicat

în

Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate

Pe primul loc la numărul de cereri de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit, se află românii cu 1.156.440 soluționate din 1.240.210 depuse, iar 12% din solicitări au fost respinse, retrase ori nu au fost valabile.

Potrivit datelor publicate joi de ministerul britanic de externe, până la sfârșitul lunii martie 2022 au fost procesate cereri din partea a 5.767.510 cetățeni ai statelor membre ai Uniunii Europene, 62.210 din țările EEA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) și 441.750 din afara UE cu drept de a face cerere. În total, până la 31 martie 2022 au fost depuse 6.546.210 cereri de rezidență post-Brexit.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pe locurile următoare după România la număr de cereri rezolvate se situează cetățenii Poloniei – 1.122.660, Italiei – 569.560, Portugaliei – 431.130 și Spaniei – 368.770.

Dintre țările din afara UE, cele mai multe au provenit din India (73.870), Pakistan (61.060), Brazilia (45.270), Ghana (28.970) și Nigeria (28.560).

Românii sunt pe primul loc la aceste cereri în 13 dintre cele 33 de sectoare ale Londrei, devansându-i pe italieni (8 sectoare) și polonezi (5 sectoare).

În ceea ce privește cererile cetățenilor români, 33% au primit statutul „stabilit” (rezidență permanentă, după cel puțin cinci ani de ședere în UK), 55% statutul pre-stabilit (rezidență temporară, după ședere mai scurtă de cinci ani, cu drept de cerere de statut stabilit la împlinirea a cinci ani de ședere), în timp ce 12% au fost respinse, retrase sau nu au fost valabile. De remarcat că procentajele corespunzătoare la cetățenii Poloniei la cele trei categorii au fost de 76%, 19% și 5%.

Au avut drept de a face cerere de rezidență post-Brexit cetățenii UE, EEA și cei din afara UE aflați legal în UK la 31 decembrie 2020, termenul limită de depunere a cererilor fiind 30 iunie 2021. În perioada 30 iunie 2021 – 31 martie 2022 au fost depuse 494.100 de cereri întârziate sau cu repetiție. Românii sunt pe primul loc la cererile târzii depuse, reprezentând 32% din total.

Aceste date nu trebuie însă confundate cu numărul estimat de cetățeni ai unei țări aflați efectiv la un moment dat pe teritoriul UK. Potrivit estimărilor Oficiului Național de Statistică (ONS) publicate în noiembrie 2021, în anul încheiat la 30 iunie 2021 se aflau în Marea Britanie 696 de mii de cetățeni ai Poloniei, câte 370 de mii de cetățeni ai Indiei și Republicii Irlanda și câte 342 de mii de cetățeni ai Italiei și României.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Persoanele care nu realizează analizele de prevenție ar putea fi amendate. Ministrul Sănătății: Oamenii trebuie convinși să participe

Publicat

în

Persoanele care nu realizează analizele de prevenție ar putea fi amendate. Ministrul Sănătății: Oamenii trebuie convinși să participe

Autoritățile din Sănătate intenționează să introducă sancțiuni pentru persoanele care nu merg la programele de prevenție, de la medicii de familie, însă sancțiunile ar fi simbolice, având rolul de a încuraja oamenii să realizeze analizele preventive.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Trebuie și partea cealaltă de convingere a oamenilor să participe”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Reporter: Doamna (Adela – n.red.) Cojan (președintele CNAS – n.red.) vorbește de posibile sancțiuni pentru cei care nu merg la prevenție.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Există astfel de situații în multe țări, în care gradul de decontare a serviciilor medicale ține cont și de comportamentul preventiv al fiecărei persoane. Putem să gândim o astfel de soluție. Nu cred că e o soluție rea, cred că e o soluție care ar putea să stimuleze prezentarea la medic, dar, pe de altă parte, și medicii, mai ales cei de familie, trebuie să fie parte a acestui efort.”

Președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: În România este un obicei ca autoritățile să sancționeze pe oricine pentru orice

Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: „Domnul ministru are dreptate. Există astfel de situații în alte țări, doar că ele nu sunt sub formă de sancțiuni directe. Pacientul plătește mai mult pentru boala pe care ar face-o dacă nu se prezintă la timp la controlul preventiv. Cam așa funcționează peste tot acest mecanism.

Pe de altă parte, în România este un obicei ca autoritățile să sancționeze pe oricine pentru orice, sperând că astfel va obține rezultate bune, ceea ce a arătat în timp că nu a fost adevărat.

Probabil că sancțiunile ar trebui să vină doar în urma unei fraude sau dacă oamenilor li se explică într-adevăr cât de important este acest lucru și refuză să facă asta.

În România a existat un contract între Casa de Asigurări și asigurat, astfel încât fiecare avea drepturi și obligații și trebuia să le respecte. Dacă ar fi existat în continuare acest contract, poate că ar fi fost posibile și sancțiuni. Nu mai există. Acest contract a fost desființat. Casa a decis să nu mai existe acest contract între fiecare om din țara asta care e asigurat la Sănătate și Casa de Asigurări, care ar trebui să-i ofere niște servicii la niște standarde.

Dacă oferi servicii preventive, te aștepți ca oamenii să vină dacă informezi, dacă explici, dacă le spui cât de important este acest lucru, dacă incluzi capitolul de comunicare, ori dacă începi prin a spune că vor exista sancțiuni probabil că foarte mulți dintre cei care vor auzi acest lucru vor fi revoltați și se obține efectul invers.

Pentru campaniile de informare, există INSP. Ei fac sau ar trebui să facă astfel de campanii pentru absolut orice lucru legat de sănătate, pornind de la prevenție până la inclusiv vaccinare, despre care tot vorbim de atâta vreme. Campaniile trebuie făcute de oameni care se pricep la asta împreună cu agenții care se pricep la asta, nu lăsate la întâmplare și nu făcute doar prin simple anunțuri.

Oamenilor trebuie să li se explice pe înțelesul lor. Pentru fiecare lucru care intervine în legislație să li se explice despre ce este vorba și de ce este el benefic.

Prevenția a ajuns o Cenușăreasă la noi. Nu mai avem timp să facem și nici fonduri nu se alocă foarte mult pentru asta. Există câteva analize preventive pe care le pot face oamenii, dar puține laboratoare fac aceste analize și ele sunt în număr foarte puțin, doar 2-3 analize pe care le poți prescrie pe niște bilete speciale, tipizate, care uneori se găsesc cu dificultate”.

Preşedintele CNAS: Asociaţiile de pacienţi ne cer acest lucru

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat, în urmă cu două săptămâni, că, începând cu noul contract-cadru din 2023, cei care nu se prezintă la medicul de familie pentru serviciile medicale de prevenţie ar putea fi sancţionaţi.

„De la 1 aprilie, programul-cadru şi normele de aplicare vor fi modificate. Bugetul alocat asistenţei medicale primare a cunoscut o suplimentare consistentă, aproape fără precedent, cu 22%. Interesul CNAS este de a lărgi pachetul de servicii de bază şi de a mai diminua din ceea ce înseamnă «plata per capita».

Începând cu noul contract-cadru, din anul 2023, vrem să implementăm, în special, pachetele de prevenţie, care vor deveni obligatorii şi ne gândim inclusiv la elemente sancţionatorii (…) pentru cei care nu vin să îşi efectueze serviciile de prevenţie. Încercăm să responsabilizăm populaţia în legătură cu propria sănătate.

Se practică în multe ţări, asociaţiile de pacienţi ne cer acest lucru, să începem să-i sancţionăm pe cei care nu se prezintă la serviciile de prevenţie. Va intra în atenţia noastră odată cu noul contract-cadru din 2023″, a spus Cojan la Senat, la dezbaterea „Hepatitele virale post-pandemie – drumul spre eliminare, o provocare”, potrivit Agerpres.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Statele membre ale Uniunii Europene vor primi vaccinuri împotriva variolei. Anunțul ministrului Sănătății

Publicat

în

Statele membre ale Uniunii Europene vor primi vaccinuri împotriva variolei. Anunțul ministrului Sănătății

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a declarat în cursul zilei de vineri faptul că fiecare stat membru al Uniunii Europene va primi o cantitate de vaccin împotriva variolei, iar solicitarea inițială a României este de 1.000 de doze de vaccin.

„Nu este niciun fel de problemă legată de achiziţie, pentru că e vorba de o cantitate mică. Există o instituţie a Uniunii Europene, se numeşte HERA, care se ocupă de urgenţele de sănătate publică. Prin intermediul HERA fiecare stat membru va primi o cantitate de vaccin, nu ştiu dacă gratuit sau o va achita, dar fiind vorba de puţin vaccin, 1.000 de doze de vaccin cât am solicitat noi iniţial, nu este o procedură complicată”, a spus Rafila, într-o conferinţă de presă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, întrebat în ce stadiu se află achiziţia de vaccin împotriva variolei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Alexandru Rafila a adăugat sunt puţine ţări care au acest vaccin şi va trebui să existe un mecanism de distribuţie al acestuia prin intermediul HERA.

„A fost doar o discuţie informală (despre achiziţionarea de vaccin – n.r.), dumneavoastră vreţi nişte răspunsuri pe care nu le are nimeni, nici la Comisia Europeană. Acest vaccin este în cantitate redusă, nu se foloseşte pentru că e vaccinul variolic, iar variola a fost o boală eradicată la nivel global.

Avem pe data de 30 mai o nouă întâlnire la nivelul HERA să putem să aflăm mai multe detalii concrete, să putem să încercăm să răspundem şi întrebărilor dumneavoastră”, a menţionat Rafila.

Discuțiile cu privire la vaccinul împotriva variolei vin după ce tot mai multe țări europene au identificat cazuri de variola maimuței.

Deocamdată, România nu a identificat niciun caz de infectare cu variola maimuței. De asemenea, nu există nicio suspiciune de îmbolnăvire, potrivit unui cominicat transmis de Ministerul Sănătății la finalul săptămânii trecute.

Ministerul Sănătății precizează că variola maimuței nu se răspândește cu ușurință între persoane și necesită un contact apropiat. Virusul intră în organism prin pielea sau mucoasele lezate, tractul respirator, ochi, nas sau gură și prin fluide corporale.

Principalul mod în care poate fi răspândit este în timpul contactului fizic apropiat și prelungit cu o persoană care are variola maimuței.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare