Contracte de muncă part time 2023: Plata CAS și CASS ar putea dispărea
Contracte de muncă part time 2023: Plata CAS și CASS ar putea dispărea
Guvernanții au decis, în cursul verii anului trecut, să impună plata CAS și CASS la contractele cu timp parțial de muncă.
Obligația angajatorilor de a plăti contribuții majorate la pensii (CAS) și sănătate (CASS) pentru angajații care lucrează cu normă parțială ar urma să fie eliminată, conform unui proiect de lege ajuns recent la Senat pentru dezbatere și adoptare. Suprataxarea muncii part time a fost gândită pentru situațiile în care angajatorii „maschează” o normă întreagă cu o normă parțială pentru a plăti taxe salariale mai mici către stat.
Proiectul de lege trebuie să fie adoptat de Parlament pentru a deveni realitate. Acesta e semnat de zeci de parlamentari ai Puterii, astfel că se poate spune că are ceva șanse să ajungă să se aplice.
Documentul prevede, în esență, abrogarea măsurii introduse în august 2022 prin OG 16/2022 – adică să fie eliminate din Codul fiscal dispozițiile ce fac referire acum la suprataxarea muncii part time. Efectul ar fi revenirea la aplicarea CAS și CASS proporțional cu veniturile realizate efectiv de salariații cu normă parțială.
„Prevederile (…) au produs deja efecte negative asupra pieţei muncii din România, materializate prin încetarea a zeci de mii de contracte de muncă cu timp parţial. Aşadar, impactul bugetar al prezentei legi va fi unul semnificativ pozitiv, în condiţiile în care se estimează o revigorare a îmegistrării de noi contracte de muncă part time şi o reducere semnificativă a muncii la negru. Astfel, impactul bugetar va fi pozitiv atât pe componenta de venituri (creşterea încasărilor din contribuţii de asigurări şi impozit pe salarii), cât şi pe componenta cheltuieli (diminuarea cheltuielilor de asistenţă socială)”, scriu inițiatorii proiectului de lege.
De principiu, suprataxarea înseamnă că angajatorii salariaților part time trebuie să plătească la stat CAS și CASS raportate la salariul minim brut pe țară, nu la venitul realizat efectiv.
În 2023, spre deosebire de 2022, în loc să plătească CAS și CASS ca pentru un salariu brut de 3.000 de lei, angajatorii plătesc contribuțiile respective raportându-se la un salariu brut de 2.800 de lei (un efect al facilității ce constă în 200 de lei netaxabili pentru cei plătiți cu minimul pe țară). Diferența între nivelul CAS și CASS pentru venitul realizat efectiv și nivelul CAS și CASS pentru un salariu brut de 2.800 de lei este suportată de angajator pentru salariații part time.
Însă acesta nu este primul proiect de lege înregistrat la Parlament pentru abrogarea suprataxării la part time. Unul cu același scop a fost înregistrat în decembrie 2022 și acum este la comisiile senatoriale (este semnat de câțiva parlamentari neafiliați).
CAS, care are o cotă de 25%, și CASS, care are o cotă de 10%, sunt două dintre taxele salariale pe care le datorează angajații la stat. Acestea sunt calculate, reținute, declarate și plătite efectiv de către angajator.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]
