Rămâi conectat

Politică Administrație

Consultări la Aiud privind traseul autostrăzii Sebeș – Turda. Participă toți primarii din localitățile traversate

Bogdan Presecan

Publicat

în

harta-autostrada--sebes-turda-rosuLuni, 17 iunie, începând cu ora 11.00, la sediul Primăriei din Aiud, va avea loc o ședință cu reprezentanți de nivel decizional ai Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale pentru a discuta asupra proiectului autostrăzii Sebeș – Turda.

Potrivit CJ Alba, la această ședință, Consiliul Județean Alba a invitat toți primarii unităților administrative din județul Alba pe teritoriul cărora va trece viitoarea autostradă, pentru a-și putea spune punctul de vedere și observațiile legate de proiect.

Îi rog pe această cale pe cetățenii interesați de acest subiect să ia legătura cu Primăriile din localitățile lor și să le transmită Primarilor toate problemele sau observațiile pe care le au față de proiectul autostrăzii. Primarii sunt cei care vor trebui să discute cu proiectantul și cu reprezentanții CNADNR-ului și să susțină punctele lor de vedere, pentru a ajunge la o soluție bună pentru toate părțile. Consiliul Județean Alba va emite apoi certificatul de urbanism pentru proiect pe baza observațiilor pe care le primește de la Primari.

Elit - Gustul Desăvârșit

Consiliul Județean a informat toți Primarii din localitățile pe unde va trece autostrada despre această întâlnire și le-a solicitat prezența tocmai pentru a putea discuta toate aspectele legate de proiect.

Aiudul a fost ales ca loc de întâlnire pentru că se află la jumătatea traseului viitoarei autostrăzi.” –  a declarat Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Politică Administrație

COMUNICAT DE PRESĂ | Dorin Nistor vrea să facă din Sebeș un oraș ”dator-vândut”! Primarul PNL vizează accesarea unui credit de 15 mil. euro!

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

COMUNICAT DE PRESĂ | PSD Alba: Dorin Nistor vrea să facă din Sebeș un oraș ”dator-vândut”! Primarul PNL vizează accesarea unui credit de 15 mil. euro!

Consilierii locali ai PSD Sebeș se opun, categoric, îndatorării orașului cu 15 milioane de euro! Vom vota împotriva proiectului de hotărâre inițiat de primarul PNL Dorin Nistor pentru aprobarea contractării unei finanțări rambursabile de peste 73 mil. lei. Observăm, de asemenea, că primarul PNL este precum bate vântul: pe de o parte se laudă că Sebeșul are cel mai mare buget, că accesează proiecte cu finanțare europeană dar, pe de altă parte, vrea să îndatoreze orașul pentru continuarea unor proiecte începute și promise!

Mai mult, este imoral să accesezi un împrumut mai mare decât durata mandatului. Nistor vrea să ia 15 mil. euro și să îi înapoieze în următorii 12 ani cu toate că mandatul său se încheie în 2024. PSD consideră legitimă îndatorarea municipalității doar cu consultarea oamenilor și prezentarea proiectelor de investiții. Locuitorii din Sebeș sunt singurii care pot să decidă oportunitatea contractării unui asemenea credit. Însă primarul PNL vrea să le facă pe toate pe repede-înainte. Solicităm consilierilor locali ai PNL, care au bun simț și repere morale, să nu voteze acest proiect – introdus pentru a fi dezbătut în ședința Consiliului Local din 22 noiembrie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Este absurd ca al doilea municipiu din Alba, care se laudă cu un buget record pentru acest an, să aibă nevoie de un împrumut pentru a finaliza proiecte începute și asumate deja ca formă de finanțare. Consilierii locali PSD Sebeș nu își doresc să facă parte din îndatorarea inutilă, poate chiar abuzivă, a cetățenilor acestei comunități. Refuzăm, deci, să credem că orașului nostru îi lipsesc resursele necesare ducerii la bun sfârșit a acestor proiecte, de altfel, foarte importante.

La începutul acestui an, cei care conduc această instituție au susținut tare și clar că avem un buget record, iar pentru fiecare leu plătit de o persoană fizică, ei aduc înapoi zece. Acum, către sfârșitul aceluiași an, ni se cere să votăm îndatorarea orașului nostru cu peste 73 mil. lei (mai bine de jumătate din bugetul record de 143 de milioane de lei anunțat la începutul anului). Date fiind aceste cifre, precum și situația de-a dreptul aberantă în care ne regăsim, în fața oamenilor care și-au exprimat încrederea în noi, consilierii locali social-democrați vor vota împotriva acestui proiect de hotărâre.

În contextul celor prezentate mai sus se pun următoarele întrebări legitime: Cum au fost cheltuiți banii acestui bogat și frumos municipiu? Cât de corect au fost administrate fondurile? A existat risipă? Banii au fost administrați responsabil?

Consilierii locali ai PSD Sebeș


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Ne bucurăm de „bunăstare”: România va avea în 2023 cea mai mare creștere a PIB din UE, în timp ce Germania va intra în recesiune, conform Politico

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ne bucurăm de „bunăstare”: România va avea în 2023 cea mai mare creștere a PIB din UE, în timp ce Germania va intra în recesiune, conform Politico

Pe de o parte, Germania, a cărei industrie a contat pe gazele naturale ruseşti ieftine pentru a fi competitivă la exporturi, alunecă încet în recesiune şi se va confrunta anul viitor cu cea mai mare scădere economică din UE. Pe de cealaltă, România, una dintre ţările europene cu cea mai mare diver­si­tate de surse de energie şi cu o dependenţă redusă de importurile de gaze, va avea în 2023 cel mai puternic avans al PIB, dacă din clasa­ment sunt excluse economiile atipice Malta şi Irlanda. Economia germană, cea mai mare din Europa, este orientată spre exporturi, cea românească fiind propulsată de consum, conform Mediafax.

Aceste direcţii ale PIB-urilor reies din cele mai recente prognoze ale Comisiei Euro­pene, care arată că Germania va avea o scădere economică de minus 0,6% anul viitor, iar România va creşte cu 1,8%. Creşterea este excepţională şi pentru Europa de Est, unde de obicei economiile evoluează mai dinamic decât în Vest. Proiecţiile CE arată că Ungaria şi Cehia aproape că vor stagna la 12 luni, ceea ce înseamnă că la un moment dat vor intra şi ele în recesiune. PIB-ul polonez ar urca cu 0,7%. Aici trebuie menţionat că Ungaria are cele mai mari dobânzi din regiune, cea de referinţă a băncii centrale fiind de 13%.

Elit - Gustul Desăvârșit

Referinţa în România şi Polonia este de 6,75%, iar în Cehia de 7%. Dobânzile mari încetinesc in­flaţia cu o latenţă de obicei de un an, dar frânează şi creş­­terea economică. Ban­ca centrală maghia­ră a dat startul creşte­rilor de dobânzi în UE la în­ce­putul verii anului tre­cut. Astfel de previ­zi­uni trebuie privite cu pru­den­ţă deoarece în ultimii ani estimările pe termen lung au fost foarte imprecise din cauza multitudinii de incertitudini, cum ar fi cele create de pandemie şi de agresiunile Rusiei contra Ucrainei. Însă ele pot repre­zenta repere şi arată tendinţe.

Recesiunile vin şi trec, şi de aceea nu scă­derea economică este marea tragedie pentru Germania. Cei mai mulţi analişti cred că rece­siunea germană nu va fi una adâncă. Tragedia constă în cauzele ei şi în urmări. Să asistăm cumva la începutul sfârşitului industriei ger­mane? se întreabă Politico. Iar la fel ca publi­caţia americană, întrebarea şi-o pun mulţi alţii.

Scenariul înfricoşător este cel în care cor­poraţiile industrial germane, dar şi com­paniile mijlocii, celebrele Mittelstand se vor confrunta cu o criză de energie pre­lungită şi cu ale­gerea de a se închide sau de a se mu­ta cu produc­ţia în ţări cu siguranţă ener­getică mai mare şi cu energie mai ief­tină. Com­panii­le mari au putere fi­nan­ciară şi de adaptare mai mare. IMM-urile nu.

Iarna aceasta nu va fi una a apocalipsei Mittel­standurilor şi nici a migraţiei deoarece Germania şi-a făcut suficiente rezerve de gaze naturale în ultimele opt luni. Însă perspectiva, în special pentru afacerile de mărime medie şi mică, va deveni din ce în ce mai sumbră pe măsură ce costurile mari persistă.

Companiile multinaţionale vor avea în faţa lor avantajul greutăţii şi al buzunarelor mai adânci, fiindu-le astfel mai uşor să-şi transfere liniile de producţie şi lanţurile de aprovizionare în economii mai prietenoase cu afacerile lor.

Guvernul pare să-şi fi dat seama de pericol, venind cu un plan de plafonare a preţurilor gazelor pentru câteva zeci de mii de companii importante, un efort care a stârnit reacţii potrivnice dure din partea unor state europene ca Franţa şi Ungaria.

Însă, scrie, Politico, fără vreun mecanism care să facă energia mai ieftină, 2023 şi anii următori ar putea deveni un coşmar în care industria grea germană se goleşte. Acest lucru ar fi o catastrofă pentru economia orientată puternic spre exporturi, dar şi pentru întreaga constelaţie de furnizori din statele vecine, printre care Cehia şi Slovacia. Într-un astfel de scenariu, se vorbeşte despre dezindustrializarea Germaniei. „Când peste zece ani vom privi la actuala criză de energie, ne-am putea gândi că acesta a fost începutul unei dezindustrializări accelerate în Germania“, spune Stefan Schneider, economist la Deutsche Bank. Ca un semn al ceea ce va veni, gigantul din industria chimică BASF, cu o istorie de 160 de ani, a anunţat la sfârşitul lunii trecute că îşi va reduce pentru totdeauna operaţiunile din Europa pentru a diminua impactul costurilor prea mari cu energia. Însă BASF a fost unul din principalii beneficiari ai acordurilor pentru importul de gaze ieftine din Rusia pe care guvernul german le-a protejat cu atâta îndârjire înainte ca Rusia să atace Ucraina. Fabricile europene ale BASF consumau la fel de multe gaze ca Elveţia. Înainte de invazie, Germania îşi importa 60% din energie. Procentul este încă actual. Gazele şi le aduce aproape în totalitate din import, iar înainte de război depedenţa de Rusia la acest capitol era de 55%. Industria consumă cea mai mare parte din gaze, de 36%. Dependenţa Germaniei de importuri de energie nu se rezumă doar la gaze, ci include şi petrolul şi carbunele. În cifre, cam aceasta este ecuaţia care ar duce la dezindustrializare. În prezent, 9% din IMM-urile germane din industrie spun că iau serios în considerare relocarea în străinătate. În 2020, România îşi producea 80% din gazele consumate.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Beniamin Todosiu, deputat USR: Coaliția Sărăciei PNL-PSD continuă sărăcirea românilor prin suprataxarea muncii

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Comunicat de presă| Beniamin Todosiu, deputat USR: Coaliția Sărăciei PNL-PSD continuă sărăcirea românilor prin suprataxarea muncii

România se îndreaptă tot mai mult spre faliment, iar actuala coaliție PNL-PSD nu este capabilă să gestioneze situația economică dificilă, generată de pandemia de Covid-19 și de războiul din Ucraina. În loc să susțină mediul de privat, grav afectat de inflație și de creșterea prețurilor, Guvernul PNL-PSD a decis să suprataxeze munca part-time și să crească impozitul pe dividende cu 60%.

Cele două măsuri, care în niciun caz nu pot fi considerate „liberale”, vor duce mediul de afaceri din România într-o zonă gri. Efectele suprataxării contractelor part-time sunt deja vizibile deoarece, din vară și până acum, au încetat aproximativ 150.000 de astfel de contracte. Angajatorii renunță la angajații pe care îi plăteau cu norme fracționate și vor prefera să îi plătească la negru. De asemenea, creșterea impozitului pe dividende va însemna că tot mai mulți antreprenori vor prefera să renunțe la ridicarea corectă a acestor venituri.

Elit - Gustul Desăvârșit

În plină criză, statul trebuia să reducă taxarea muncii, așa cum propune USR, prin eliminarea taxării echivalentului unui salariu minim. În schimb, Guvernul PSD-PNL-UDMR, cu susținerea AUR în momentul votului, a decis în Parlament să supraimpoziteze munca. Într-o singură zi, PSD și PNL au respins două măsuri care ar fi lăsat mai mulți bani în buzunarele românilor – Zero Taxe pe salariul minim și eliminarea suprataxării part-time.

Amendamentul USR care prevederea eliminarea suprataxării part-time a picat în Comisia de buget-finanțe, din Camera Deputaților. Acest lucru înseamnă că traseul Ordonanței 16 a continuat parcursul legislativ și a ajuns în plen fără ca puterea să accepte că greșește grav. De asemenea, a picat și amendamentul care prevedea eliminarea impozitării pensiilor din pilonul 2 și 3 de pensii, ceea ce înseamnă mai puțini bani la pensie pentru cetățenii care contribuie în prezent.

Inițiativa legislativă USR „Zero taxe”, care avea ca scop reducerea poverii fiscale pentru cele mai defavorizate categorii sociale, a fost respinsă la comisiile de muncă și de buget. Astfel, inițiativa legislativă va intra pentru dezbatere și vot final la plenul Parlamentului cu un raport negativ.

Din păcate, sunt semnale clare că actualul Guvern PNL-PSD va continua creșterile de taxe și impozite pentru acoperirea deficitului bugetar, toate pe spatele mediului privat din România. Au nevoie de bani pentru a continua să plătească pensiile speciale de mii de euro și salariile nesimțite pe care le încasează sinecuriștii politici în companiile de stat sau instituții publice.

Coaliția Sărăciei PNL-PSD nu face decât să sărăcească tot mai mult românii și să arunce România în faliment economic.

Beniamin Todosiu
Deputat USR de Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea