Actualitate
Construcția podului peste râul Mureș, între Șibot și Blandiana, va intra în prelungiri: Primăria dorește amânarea termenului de finalizare
Construcția podului peste râul Mureș, între Șibot și Blandiana, va intra în prelungiri: Primăria dorește amânarea termenului de finalizare
După ce condițiile meteo din iarna 2020/2021 a încetinit oarecum ritmul lucrărilor la podul strategic ce va înlocui brudina de peste Mureș, între Șibot și Blandiana, în vară s-a intrat tot andante cu lucrările, situație care, cel mai probabil, va conduce la amânarea dării în folosință a obiectivului.
Primarul comunei Blandiana, Nicolae Gherman, a confirmat pentru Ziarul Unirea că este posibil să se solicite amânarea termenului de finalizare din septembrie, cu 3 luni, adică până prin decembrie 2021. În zonă se mai fac lucrări în așteptarea celor 12 grinzi imense ale podului de peste Mureș, grinzi fabricatre la Prebet Aiud și care acum stau la uscare și întărire.
”Am fost la Aiud, sunt grinzile gata, într-o săptămână ar fi bune de pus sus. Au câte 41 de metri și 96 de tone. Prebet ar trebui să ni le și aducă și să le pună sus, pe piloni, dar montajul depinde de niște macarale foarte mari. Deocamdată așteptăm după grinzi, s-a lucrat la spațiul unde acestea vor fi puse. Trebuie puse 12 grinzi, câte 4 grinzi pe tronson, sunt 3 tronsoane de 41 de metri” a explicat primarul Nicolae Gherman.
În august 2019 au început lucrările de construcție a podului peste râul Mureș, care va lega comunele Blandiana și Ceru Băcăinți de Șibot, implicit de orașul Cugir. Podul peste râul Mureș va avea 3 deschideri și o lungime de aproximativ 122 de metri. Lucrarea prevede realizarea de trotuare și sistem de iluminat, dar și lucrări aferente scurgerii apelor pluviale, guri de scurgere, șanțuri, lucrări de semnalizare și siguranța circulației.
Proiectul este finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II) și este estimat la 8,29 de milioane de lei, TVA inclus. Podul reprezintă o șansă de dezvoltare a comunelor din Blandia și Ceru Băcăinți dar și șansa să renunțe definitiv la brudina veche de o jumătate de secol.

Actualitate
Cum arată harta unui posibil dezastru nuclear la Zaporojie: România, printre tările în pericol
Cum arată harta unui posibil dezastru nuclear la Zaporojie: România, printre tările în pericol
În cazul unui dezastru nuclear la centrala de la Zaporojie, rușii au realizat o hartă care prezintă cele mai afectate state. Acestea ar fi: Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Belarus și Turcia.
Rusia a ocupat centrala din Zaporojie în martie după invadarea Ucrainei în 24 februarie. Centrala, situată în apropiere de linia frontului, este deţinută de trupele ruse şi exploatată de angajaţi ucraineni. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de atacuri asupra centralei nucleare Zaporojie, care a fost bombardată în mod repetat în ultima săptămână, ceea ce a ridicat temeri privind o catastrofă nucleară și a dus la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU joi.
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că situaţia este gravă şi a cerut acces la centrala nucleară de la Zaporojie.
Ucraina a declarat că primele lovituri din 5 august au avariat un cablu electric și au forțat unul dintre reactoare să nu mai funcționeze. Apoi, loviturile de joi au avariat o stație de pompare și senzori de radiații. Ucraina, susținută de aliații occidentali, a cerut o zonă demilitarizată în jurul centralei și retragerea forțelor rusești.
Sursa: stiripesurse.ro
Actualitate
Romania în top 4 al țărilor cu cele mai gustoase mâncăruri: Care sunt cele mai apreciate preparate
Romania în top 4 al țărilor cu cele mai gustoase mâncăruri: Care sunt cele mai apreciate preparate
România se află pe un onorant loc patru, într-un top al celor mai gustoase mâncăruri, întocmit de Taste Atlas. Pe locul întâi se află Italia, urmată de Grecia și Spania.
Țara noastră a obținut scorul de 4,57, după ce participanții la vot au ales 30 de feluri de mâncare, băuturi și produse alimentare românești.
Pe locul 4 este România, cu mititei, ciorbă de burtă, mămăliguță şi cozonac.
Cele mai votate mâncăruri din România
1. Mititei
2. Cozonac
3. Borș
4. Pască
5. Mămăligă
6. Ciorbă de burtă
7. Ciorbă de fasole
8. Ciorbă de pui
9. Drob
10. Covrigi
Sursa: ziare.com
Actualitate
Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite
Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite
Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, cantitatea de lemn recoltată anul trecut a fost de 19,994 milioane metri cubi (volum brut) de lemn, cu 342.000 mc mai mare comparativ cu cea din 2020.
Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 30,8%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, stejarul 10,1% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.
Lemnul recoltat în anul 2021 a fost destinat în proporţie de 96,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.
„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.
Anul trecut, s-au recoltat 13,438 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 67,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).
Comparativ cu anul 2020, volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, cel din păduri proprietate publică a statului s-a majorat cu 9,1%, iar din pădurile proprietate privată a scăzut cu 8,7% şi din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .
Produsele lemnoase principale au reprezentat, anul trecut, 71,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 21,1% şi produsele lemnoase de igienă 7,8%.
Faţă de 2020, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 5,7%, din produse principale cu aproape 0,8% şi din produse de igienă cu 0,4%.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est şi 0,2% din regiunea Bucureşti-Ilfov.
Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), şi Sud-Est (29,5%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (40%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) şi Nord-Vest (36,2%).
La nivel de judeţe, în anul 2021, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (10,6%), urmat de Harghita (8,8%), Neamţ (6%) şi Bacău (5,6%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).
Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri. În anul 2021, s-au efectuat tăieri de conservare pe 54,9% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 42,4%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,4% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,3%.
Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,6% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.
Sursa: agerpres.ro
-
Curier Județeanacum 2 ore
15 august – Sfânta Maria Mare. Tradiții, obiceiuri și superstiții din popor. Ce nu ai voie să faci în această zi sfântă
-
Actualitateacum 5 ore
14 august 1916, România intră în Primul Război Mondial de partea Antantei. Proclamațiile regelui Ferdinand către soldații români
-
Ştirea zileiacum 21 de ore
VIDEO| Prima stație de încărcare a autovehiculelor electrice, inaugurată la Alba Iulia: Cine va plăti curentul și care sunt planurile de viitor
-
Ştirea zileiacum 23 de ore
13 august 2022, COVID-19 în Alba. 91 de noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ
-
Ştirea zileiacum 17 ore
Bărbat din Alba, bătut crunt și dat cu capul de pereți de cel care îi datora bani: Ce pedeapsă a primit agresorul
-
Ştirea zileiacum 23 de ore
VIDEO| Moment inedit la Festivalul Roman Apulum 2022: Președintele CJ, Ion Dumitrel și primarul Gabriel Pleșa, concurs de tir cu arcul
-
Actualitateacum 4 ore
Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României
-
Ştirea zileiacum 15 ore
LIVE VIDEO| Final spectaculos în cea de-a doua seară a Festivalului Roman Apulum: Lupte de gladiatori și paradă cu torțe în Cetatea Alba Carolina