Ziarul Unirea
 

Congresul de la Alba Iulia, o cruciadă spirituală pentru recucerirea identităţii şi demnităţii româneşti

Prezidat de venerabilul prof.dr. Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, ieri, la Casa de Cultură a Studenţilor din Alba Iulia au început lucrările în plen ale celei de a XIV-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti, la care participă, după cum precizam în ediţia noastră de ieri, peste 160 de reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din 31 de ţări ale lumii. În deschiderea lucrărilor a avut loc o slujbă oficiată de ÎPS Andrei, Arhiepiscop de Alba Iulia, care a adus asupra tuturor binecuvântarea Domnului şi a Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. A urmat salutul oficialităţilor prezente, respectiv al prefectului Ştefan Bardan şi al preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel. Fiind plecat din ţară tocmai în aceste zile, primarul Mircea Hava nu a putut fi prezent la acest eveniment, dar sprijinul său pentru organizarea congresului, ca şi al celorlalţi doi lideri administrativi menţionaţi anterior, a fost remarcat şi apreciat cum se cuvine de către personalităţile aflate în prezidiu.
l”Acta, non verba! Sus inimile bărbaţi români…!”
Tema centrală a ediţiei din acest an a congresului se intitulează “Spiritualitatea românescă în condiţiile globalizării.” Pe marginea acestei teme vorbitorii, români din toate colţurile lumii, au încercat să creioneze situaţii, să procedeze la comparaţii cu strategiile altor neamuri şi să traseze obiectivele specifice fiecărei comunităţi în parte. Câteva dintre alocuţiunile celor prezenţi m-au impresionat în mod deosebit şi mă văd nevoit să le remarc aducându-le în atenţia dumneavoastră. Astfel, poetul Vasile Tărâţeanu, de la Cernăuţi, a adresat mulţumiri administraţiei albaiuliene pentru că ţin trează făclia spiritului românesc şi a apreciat în mod deosebit ideea acestora de a aşeza două efigii cu chipurile celor doi fraţi întru simţire românească, Grigore Vieru şi Adrian Păunescu, aflaţi acum în raiul destinat celor iubitori de patrie sau, (mai ştii?), poate la masa cea mare de sfat, a nemuritorilor, cea prezidată de însuşi Zamolxis, alături de toţi străbunii noştri de la Burebista încoace… Impresionantă mi s-a părut şi cuvântarea lui Ion Cizmaş, vicepreşedinte al congresului şi reprezentant al românilor din Serbia: “Drepturile nu se moştenesc, a spus acesta, ele trebuie cucerite. Lumea se schimbă, ne schimbăm şi noi, dar trebuie să ne păstrăm intacte demnitatea şi limba…” Aşadar, îndemnul său, pentru ca românii să poată spune cu mândrie, ca strămoşii lor de gintă latină, “Civis romanus sum” (Sunt cetăţean roman), deviza noastră trebuie să fie “Acta non verba!” (Fapte, nu vorbe!)
lCasa lui Eminescu de la Cernăuţi va deveni Muzeul Culturii Române
La cele de mai sus, prof.dr. Crăciun a adăugat faptul că prin mari eforturi şi cu strădanie chinuitoare, câţiva cărturari au reuşit să scoată casa în care a copilărit Mihai Eminescu din ghearele unor foşti ofiţeri ai Armatei Roşii, iar aceasta urmează să fie transformată în Muzeu al Culturii Române! Foarte interesantă şi pilduitoare a fost alocuţiunea ing. Nicolae Popa, care vine în fiecare an la Alba Iulia de la peste 6.000 de kilometri distanţă, tocmai din New York. Acesta a constatat cu tristeţe că în România se investeşte prea puţin în educaţie şi a deplâns soarta profesorilor, în condiţiile în care în SUA alocaţiile bugetare se află pe locul al doilea, după cele destinate armatei!!!  Un vibrant omagiu adus poetului Adrian Păunescu şi neamului românesc, eminamente creştin, a fost făcut de părintele Doru Gheaja, unul dintre prietenii apropiaţi ai “Stăpânului Flăcării”, respectiv una dintre vocile de aur ale cenaclului. Acum, îmbrăcat în haina preoţească, părintele Gheaja a cântat de la tribuna congresului o priceasnă, care a fost balsam pentru sufletele celor prezenţi.
l”Dacă cei de la Bucureşti nu-s în stare să susţină congresul, o facem noi!”
Intervenţia fermă şi plină de elan patriotic a generalului dr. Mircea Chelaru am lăsat-o la urmă, deoarece asupra ei am vrut să insist mai mult, fiecare vorbă a acestui om demn şi hotărât fiind vrednică de a fi reprodusă pentru cititorii noştri. Acesta a precizat încă de la început că a întâlnit la Alba Iulia oameni pe placul său, precum preşedintele Dumitrel şi prefectul Bardan, care în faţa dificultăţilor organizatorice cauzate de lipsa fondurilor, au spus: “Dacă cei de la Bucureşti nu-s în stare, facem noi congresul…!”  “Dânşii, a spus generalul, sunt caractere puternice, capabile să depăşească vicisitudinile şi să producă binele comun, în numele căruia vă aflaţi acum, dumneavoastră, aici…” Tot generalul a dat tuturor celor de faţă vestea bună a acceptării de către PF Patriarh Daniel a funcţiei de co-preşedinte al Congresului Spiritualităţii Româneşti. “Jurisdicţia preşedintelui ţării, a afirmat generalul Chelaru, se opreşte la graniţele României, dar autoritatea Părintelui Patriarh se află peste tot în lume, oriunde există un român sub cruce creştină!” Discursul generalului a fost atât de bine ţintit, încât a avut ca impact un ropot de aplauze prelungite şi ovaţii din partea celor prezenţi, de aceea mai redau câteva fragmente: “Am avut o ţară şi suntem vinovaţi că nu o putem lăsa copiilor şi nepoţilor, aşa cum ne-au dat-o nouă strămoşii. Ce apărăm, ce impunem, ce lăsăm moştenire copiilor noştri? O ţară prăpădită şi un suflet chinuit? Steagul, portul, cântecul, credinţa, limba, tradiţia, toate ale noastre au ajuns să fie batjocorite, iar noi răbdăm? Se fac negocieri pe sfânta limbă română pentru Legea educaţiei şi asistăm pasivi cum la 1 Decembrie, de Ziua Marii Uniri, unii concetăţeni de-ai noştri ard steagul românesc şi poartă doliu, pentru că încă mai visează la o parte din pământul ţării noastre, care consideră că le-a fost răpit lor! (…) Sunt pentru globalizare, dar dacă asta înseamnă să renunţ la ceea ce e al meu, românesc, la limba şi la credinţa strămoşilor mei şi să accept prozelitismul, ei bine, aşa globalizare nu voiesc! Iar în ceea ce-i priveşte pe chinuiţii noştri fraţi basarabeni, la alegerile de acolo nu a fost eşecul lor, ci eşecul politicii României faţă de Basarabia… Aşadar, nu sunt ei tari (comuniştii rusofili- n.red), ci noi suntem slabi!”
Închei aici prima relatare despre Congresul Spiritualităţii Româneşti, cu mesajul profetic al marelui poet Adrian Păunescu, al cărui bust va fi dezvelit azi, la ora 14.00, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia (primul bust din ţară, realizat de sculptorul albaiulian Romi Adam). Un mesaj şi un avertisment totodată pentru noi, românii de dincoace de Prut,  un mesaj în versuri, din poemul “Baladă pentru Basarabia”: “Trezeşte-te, tu patrie drogată/ Că dacă-n focul calculelor  reci/ Mai pierdem Basarabia o dată/ Şi noi suntem pierduţi în veci de veci./ N-au nicio cale fraţii să apuce/ Aşteaptă-n van un sprijin de la noi/ E dusă Basarabia pe cruce/ Şi noi o contemplăm cu ochii goi.”
Ioan HĂNŢULESCU

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

10 Comentarii

EUGEN 30 noiembrie 2010 at 9:05

Felicitari celor care au avut idea , realizarii unui bust , a marelui poet Adrian Paunescu , aici la Alba Iulia , in acest moment de sarbatoare ,a ZILEI NATIONALE A ROMANIEI. LA MULTI ANI.!

altu 30 noiembrie 2010 at 18:29

Cei care-i dezveliti statuia,banuiesc,sunt cei ce-l umpleau de flegme in 89(motivat)
Lasati profitorii comunisti sa dispara din memoria oamenilor…..sau faceti-i bust si lui Vadim Tudor,ca sa fiti “patrioti” adevarati….

Ion 30 noiembrie 2010 at 21:32

Puneti mana pe carti de poezie adevarata cei care tot ii trageti cu marele poet Adrian Paunescu. Veti realiza cat de saraci sunteti daca cititi doar insailarile lirice ale bardului de la Barca. Care in paradigma poeziei romanesti nu inseamna nimic.

blanca 1 decembrie 2010 at 10:54

Să nu exagerăm!

max 1 decembrie 2010 at 11:27

trecand peste exprimarea-ti pretentioasa de ” poezie adevarata”, recomanda-mi cativa scriitori, autori de ” poezie adevarata” din paradigma poeziei romanesti. ( sper ca stii ce inseamna paradigma

Ion 1 decembrie 2010 at 12:26

Va recomand : Blaga, Arghezi, Bacovia, Macedonski, Ion Barbu, Radu Gyr, Emil Botta, Ion Vinea, Gellu Naum, Ion Caraion, Radu Stanca, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Cezar Ivanescu, Mircea Ivanescu, Ilarie Voronca, Vasile Voiculescu, Ion Minulescu, B. Fundoianu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Aron Cotrus, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Tristan Tzara, Constant Tonegaru, Stefan Aug. Doinas, Ion Alexandru s.a.m.d.

max 1 decembrie 2010 at 15:06

De ce te miri? E loc destul în mine
Pentru-un vulcan ce-aşteaptă să erupă,
E loc destul în mine pentru vinul
Turnat, la zile mari, din cupă-n cupă.

Să mi se scurgă sângele din vine
în bălţile finalului de veac,
să pară că vorbesc, dar eu să tac,
să tac în gura mare despre tine.
mersi de recomandare. spune-mi acum, te rog, daca ai bunavointa si fair-play, care din cele 8 versuri ii apartin lui paunescu si care lui radu stanca ( am ales de pe agonia 2 strofe a cate 4 versuri fiecare). sesizezi diferente majore? ceva legat de versificatie? figuri de stil? ideatica? care sunt insailarile lirice ?
cu stima

Ion 1 decembrie 2010 at 18:52

Nu pot sa va invat poezie aici. Cea de a doua strofa apartine unui poet mediocru clar ! afirmatii zornaitoare versificate, paradoxuri ieftine pentru a epata. Prima strofa trebuie pusa in contextul ei, nu poate fi analizata separat. Apartine unui poet adevarat care construieste poezia dupa regulile ei, nu o mimeaza precum celalalt. Cand veti intelege ,de pilda ca a scrie : ” Pe pamant avem de toate / si mai bune si mai rele s.a.m.d.” se intra in zona ridicolului poetic, a purelor afirmatii versificate, veti avea sanse sa va apropiati de poezie.. Poezia isi are adevarul ei, nu inseamna adevarul comun versificat. Ma opresc aici insa in discutia cu Dv.

max 1 decembrie 2010 at 20:07

Desfasurindu-ti-aripile largi,
Tu, vechiul cer ingust si scund sa-l spargi
Si sa-i imprastii tandarile-albastre
In vid, deasupra capetelor noastre,
uite aici afirmatii zornaitoare versificate. sunt paradoxuri ieftine? cer ingust si scund. poti spune despre philippide ca e poet mediocru? problema domniei tale, in materie de poezie si interpretare e ca mai intai te uiti la numele autorului si apoi o cataloghezi. orice ai face nu poti fi obiectiv in a aprecia valenta unui poem. si atunci….limiteaza-te la a acorda prezumtia de poet prost celor care nu scriu. faptul ca citezi doua versuri penibile e la fel cu a trata poezia lui eminescu prin prisma unui fragment licentios scris de acesta. inchei si eu discutia. pacat ca esti prea inversunat in a refuza o analiza obiectiva a poeziilor

max 1 decembrie 2010 at 20:08

quid est veritas?

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...