Conform unui clasament UE, România ocupă penultima poziție la alocarea cheltuielilor pentru protecție socială
România se află pe ultimele poziții față de celelalte țări din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privesc banii alocați pentru cheltuielile cu protecția socială, arată Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
Datele oficiale cele mai recente din 2023 privind cheltuielile totale ale administrației publice pentru domeniul protecția socială arată că România a alocat doar 12,8% din PIB pentru aceste cheltuieli. În rândul țărilor membre ale UE, acest raport din PIB a fost cel mai ridicat în Finlanda (25,7%), urmat de Franța (23,4%), Austria (21,4%), Luxemburg (20,2%) și Belgia (20,1%). În schimb, la polul opus, cheltuielile pentru protecția socială au reprezentat doar 12,3% în Ungaria, 9,7% în Malta și cel mai mic raport este înregistrat în Irlanda, de 8,1% din PIB.

Cheltuielile publice pentru protecția socială reflectă funcția principală a guvernului în redistribuirea unor venituri și plăți obligatorii către populația vulnerabilă. Ele cuprind 9 tipuri de cheltuieli printre care pensiile, indemnizațiile în caz de boală și invaliditate, indemnizațiile de șomaj, alocațiile pentru copii, indemnizațiile pentru familii, locuințele sociale, ajutoarele sociale etc.
În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru protecție socială s-au menținut la un nivel relativ ridicat în 2023 datorită măsurilor guvernamentale menite să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie. Pentru România, raportul din PIB pentru protecție socială este de așteptat să continue să scadă în anul 2025, ca urmare a încetării compensațiilor la plata energiei către populație, dar și în urma măsurilor de reducere a deficitului bugetar .
România alocă doar 0,2% din totalul cheltuielilor cu protecția socială pentru asigurarea indemnizației de șomaj, aflându-se pe ultima poziție din UE, alături de Polonia (0,82%) și Malta (0,87%). Cele mai mari alocări bugetare cu plățile șomajului sunt înregistrate în Spania (6,22%), urmate de Franța (5,64%), Lituania (5,24%) și Finlanda (5%).
Beneficiile sociale pentru asigurarea locuirii plasează țara noastră pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, cu o alocare bugetară de doar 0,04% din totalul cheltuielilor cu protecția socială, alături de Bulgaria (0%) și Croația (0,01%). În imediata apropiere procentuală se află Polonia (0,12%), Slovenia (0,15%) și Slovacia (0,18%).
Pentru cheltuielile totale cu protecția socială, România alocă aproximativ 1766 euro pe cap de locuitor, conform datelor cele mai recente disponibile la EUROSTAT, în anul 2022. În urma țării noastre se află doar Bulgaria ( 1631 euro), ambele țări plasându-se la distanțe considerabile față de media UE (8212 euro) și de țările nordice și vestice, după cum urmează: Danemarca (15.368 euro), Suedia (12.253 euro), Finlanda (11.414 euro), Germania (11.341 euro), Franța (11.462 euro), Olanda (11.708 euro) și Austria (11.283 euro).
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Academicianul Ioan-Aurel Pop și Vasile Dâncu, directorul Editurii „Școala Ardeleană”, invitați speciali în Alba Dialog Fest 2026 – Festival Școala Ardeleană
Academicianul Ioan-Aurel Pop și Vasile Dâncu, directorul Editurii „Școala Ardeleană”, invitați speciali în Alba Dialog Fest 2026 – Festival Școala Ardeleană Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba organizează vineri, 9 octombrie 2026, începând cu ora 17:00, la Sala Atrium Centurionum, de la sediul administrativ al județului Alba, un eveniment cultural de amploare […]
,,Sunt foarte mulțumit că am crescut cu Furdui Iancu și Irina Loghin”. Reacția unui antrenor de wellness după ce traperul Ian a urinat pe scenă în timpul concertului de la Arenele Romane
,,Sunt foarte mulțumit că am crescut cu Furdui Iancu și Irina Loghin”. Reacția unui antrenor de wellness după ce traperul Ian a urinat pe scenă în timpul concertului de la Arenele Romane Trapperul Ian a fost reținut, pentru 24 de ore, de polițiști după gestul controversat făcut în timpul concertului de la Arenele Romane, care […]
România, furnizor de gaze ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import. Expert: „Rolul cel mai prost”
România, furnizor de gaze ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import. Expert: „Rolul cel mai prost” România are o oportunitate strategică odată cu intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, în contextul în care Uniunea Europeană se pregătește să renunțe la importurile de gaze rusești. Cu toate acestea, țara riscă să rămână într-o […]
