Condiții pentru pensionare, în 1947, în Alba: Să fii în viață și să nu mai lucrezi în instituții de stat
Condiții pentru pensionare, în 1947, în Alba: Să fii în viață și să nu mai lucrezi în instituții de stat
Modul în care se făcea pensionarea angajaților în 1947 este relevat într-un document inedit din fondul arhivistic al Postului de Jandarmi Cugir, aflat la Arhivele Județene Alba.
Documentul se referă la solicitarea maiorului Dudnic Atanasie care cere o adeverință care să arate că este în viață. Pentru a ieși la pensie, acesta trebuia să dovedească faptul că nu mai lucrează la stat.
Practic, condițiile pentru pensionare în 1947, la Cugir, erau două: să fii în viață și să nu mai lucrezi în instituții de stat.
„Subsemnatul Maior Dudnic Atanasie din Cercul Teritorial Hunedoara Deva, trecut la cere în Gradul Disponibil, domiciliat în comuna Cugir Jud. Hunedoara: Vă rog să-mi eliberați un certificat constatar precum că sunt în viață și că nu ocup nici o funcție la Stat, Județ, Comună sau altă Administrație de utilitate publică, fiindu-mi necesar la întocmirea actelor de pensie. Cugir la 27.11.1947”, se precizează în adresa înaintată de către fostul jandarm.
În perioada respectivă, din punct de vedere administrativ, Cugirul aparținea de județul Hunedoara.
În decursul istoriei, administraţia locală de pe teritoriul actualului judeţ Alba, a funcţionat în diferite forme şi organizări. Însă indiferent de vremuri, Alba Iulia a fost aproape în permanenţă principalul centru politic al zonei. În perioada interbelică judeţul Alba, cu o suprafaţă de 2.433 km, îşi va avea până în anul 1929 centrul administrativ la Aiud.
Din punct de vedere al aspectului teritorial, în 1925, Alba pierdea plăşile Blaj şi Ocna Sibiului, primind în schimb plasa Sebeş şi mai multe comune din judeţul Turda. Cu excepţia anilor 1938-1940, când Alba, alături de alte 8 judeţe (Mureş, Târnava Mică, Târnava Mare, Sibiu, Făgăraş, Ciuc, Odorhei şi Turda), va face parte din Ţinutul Mureş, care avea capitala la Alba Iulia, această organizare avea să fie păstrată până în anul 1951.
La acea dată va intra in vigoare o reformă administrativ-teritorială prin care România era împărţită după modelul sovietic în 16 regiuni ce cuprindeau la rândul lor un număr de raioane. Judeţul Alba primea o grea lovitură, fiind desfiinţat şi transformat într-un mic raion al regiunii Hunedoara.
Din teritoriul fostului judeţ se mai constituiau raioanele Sebeş şi Aiud, iar părţile lui laterale treceau la raioanele vecine Câmpeni, Turda şi altele.
Această stare de fapt nu a durat decât 17 ani, pentru că în anul 1968 se instituia din nou judeţul Alba, care se păstrează și în prezent, incluzând și orașul Cugir.
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Curier Județean
A spart ușa, a intrat cu forța în apartament și a făcut ca fosta soție și copilul acesteia să sară pe geam: Ce a decis Judecătoria Sebeș
A spart ușa, a intrat cu forța în apartament și a făcut ca fosta soție și copilul acesteia să sară pe geam: Ce a decis Judecătoria Sebeș Un conflict pornit pe fondul unei relații destrămate a degenerat, în vara anului 2023, în două episoade de violență și distrugeri. Într-unul dintre ele, un bărbat a forțat […]
VIDEO | Openul internațional de șah rapid Alba Grand Prix 2026, la Alba Iulia: 400 de jucători, înscriși la start, record absolut pentru şahul albaiulian
Openul internațional de șah rapid Alba Grand Prix 2026, la Alba Iulia: 400 de jucători, înscriși la start, record absolut pentru şahul albaiulian La Alba Iulia a început astăzi Openul Internațional de Șah Rapid Alba Grand Prix 2026. Evenimentul a avut la start peste 400 de jucători, un record absolut pentru şahul albaiulian. Pe lângă […]
Care este stadiul reabilitării bisericii reformate din Rădești: Lucrări de consolidare structurală și intervenții de refacere a tencuielilor
Care este stadiul reabilitării bisericii reformate din Rădești: Lucrări de consolidare structurală și intervenții de refacere a tencuielilor Reabilitarea bisericii reformate din Rădești continuă în cadrul subprogramului „Restaurare II” al Institutului Național al Patrimoniului, finanțat prin Timbrul Monumentelor Istorice, respectiv cu sprijinul Fundației Teleki László în cadrul Programului Rómer Flóris. În paralel cu lucrările de […]









