Concluziile ministrului Comunicațiilor după exercițiul IGSU: Este nevoie de un sistem de alarmare care să transmită mesaje de tip voce cu recomandări pentru populație

Sâmbătă, la sediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a avut loc conferința de presă în cadrul căreia au fost prezentate concluziile desprinse în urma exercițiului național de protecție civilă – PROCIV 2017.

Activitatea s-a bucurat de participarea ministrului Comunicațiilor și Societății Informaționale, domnul Augustin Jianu, a secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, domnul dr. Raed Arafat, și a prim-adjunctului inspectorului general al IGSU, locotenent colonel Cristian Radu.

În cadrul evenimentului, oficialii au adus în atenție rezultatele modului în care s-a realizat testarea și verificarea echipamentelor din componența sistemului național de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civila, precum și importanța existenței mijloacelor performante de anunțare a populației în caz de urgență, pe întreg teritoriul țării.

Principalele concluzii care au reieșit în urma acestui exercițiu vizează nevoia implementării unui sistem integrat de avertizare și alarmare a populației, care să permită în timp scurt acționarea unui număr mare de sirene și transmiterea prin intermediul acestora a mesajelor de tip voce cu recomandările pentru populație.

De asemenea, pentru creșterea semnificativă a gradului optim de acoperire s-a identificat necesitatea completării echipamentelor de avertizare și alarmare existente, respectiv centralizarea acestora pentru acționarea simultană, în caz de urgență.

În același timp, eficientizarea modului de înștiințare a populației asupra situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebite, conduc la nevoia de implementare a unor sisteme alternative de anunțare, respectiv de utilizare a unor sisteme de tip „cell broadcast messages”.

INFO BACKGROUND:

În perioada 18-21 aprilie a.c., IGSU a declanșat, la nivel național, mecanismul de înștiințare a autorităților privind iminența producerii unor evenimente deosebite și au fost acționate echipamentele dedicate de avertizare/alarmare a populației.

Timp de patru zile au fost verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înștiințare către autorități, cât și modul de funcționare a mijloacelor de alarmare a populației (sirene) existente la nivelul comunităților.

La nivel național există 7.713 astfel de mijloace tehnice de alarmare, dintre care 6.680 de sirene au fost acționate în cadrul exercițiului.

Din punct de vedere al acționării centralizate, 2.415 dintre sirenele funcționale pot fi comandate din dispeceratele inspectoratelor pentru situații de urgență, iar 3.630 mijloace necesită declanșare locală.

Referitor la timpul de răspuns în cazul acționării centralizate a sirenelor, acesta a fost de 2 minute, iar pentru cele cu acționare locală a fost de 12 minute.

Reziliența comunității pentru a depăși urmările unor dezastre este consolidată prin pregătirea permanentă a autorităților responsabile cu managementul tipului de risc, în colaborare cu populația civilă, pentru atingerea dezideratului comun de îmbunătățire a capacității de reacție a unui stat în fața provocărilor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI