Comunicat de presă Mihail David: Turismul rural și agroturismul – o sursă de bunăstare pentru Alba

Mihail David: Turismul rural și agroturismul – o sursă de bunăstare pentru Alba

Organizaţia Mondială a Turismului defineşte turismul rural ca fiind „o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată şi condusă în spaţiul rural de către populaţia locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane), precum şi dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice”. Spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune cazarea în gospodăria ţărănească, la pensiune etc., consumarea produselor din gospodăria respectivă pregătite după reţete culinare cu specific local și participarea, într-o măsură mai mare sau mai mică, la activităţi agricole specifice. Prin agroturism se valorifică resursele naturale şi cele făurite de om, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populaţiei rurale.

Ocupațiile tradiționale ale locuitorilor din zona rurală, tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și vestimentar bine păstrate și cadrul natural constituie tot atâtea atuuri pentru dezvoltarea turismului rural și agroturismului în județul Alba. Insă sub presiunea societății moderne existența unor tradiții de secole este pusă în pericol, de aceea, alături de conservarea și restaurarea patrimoniului material este necesară conservarea și promovarea turistică a patrimoniului cultural din zona rurală.

Munţii Apuseni sunt cei mai populaţi munţi din România și cazarea este asigurată aici în casele tradiţionale din sate sau din cătunele izolate, în pensiuni agroturistice sau în vreun sătuc restaurat în stil tradiţional. Zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din județul Alba sunt Rimetea și Valea superioară a Arieșului.

Podgoria Alba Iulia, numită și Țara Vinului, Weinland în germană, a fost botezată așa de sașii care au colonizat-o în urmă cu peste 800 de ani. Se întinde de-a lungul Mureşului, pe dealurile dintre Vinţul de Jos și Stremţ trecând prin Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă, Cricău, Galda de Jos și Craiva. In Bucerdea Vinoasă, într-o clădire veche, cu pivniță adâncă și răcoroasă, sunt depozitate în sticle puse pe rafturi din lemn, cele mai bune vinuri îmbuteliate de micii producători de vin, grupați în Asociația „Țara Vinului”. Clădirea este vinotecă, loc de degustare și muzeu al viticulturii din zonă. Pe unele case pot fi văzute cercuri de lemn, semnul distinctiv al asociației, care anunță în patru limbi că acolo locuiește un vinificator. Asociația „Țara Vinului” reunește producători nu doar din Țara Vinului ci și din celelalte trei podgorii de pe cuprinsul județului Alba: Sebeș-Apold, Aiud și Târnave. Majoritatea sunt producători mici, cu suprafețe cuprinse între 0,5 și 5 hectare, media fiind de 2-3 hectare. Pe lângă vinoteca de la Bucerdea Vinoasă, asociația mai dispune de un laborator la Aiud, de utilaje de îmbuteliere și beneficiază de traininguri și vizite de documentare în străinătate. “Drumul Vinului” este ruta care leagă aceste localități cu tradiție în vinificare și este presărat cu crame de la cele mai mici până la cele mai mari[Bogdan Stanciu, revistasinteza.ro, 2015]. Aici toată lumea știe să producă vin și se spune, pe bună dreptate, că dacă deschizi un robinet poți avea surpriza să curgă vin.

Žatec – în germană Saaz – este un oraș din Republica Cehă, cu o populație de trei ori mai mică decât a municipiului Alba Iulia, renumit pentru tradiția de peste 700 de ani în cultivarea hameiului nobil Saaz. Aici a fost pus în practică proiectul „Templul berii și al hameiului – Promovarea turismului în zona de cultivare a hameiului Saaz”. Arhitectura acestui „templu” copiază o uscătorie tradițională de hamei, dar integrează și un spațiu muzeal, un lift multimedia, un spațiu de joacă pentru copii și un centru de informare turistică. Promovarea turistică a zonei este realizată în principal prin intermediul unui portal informativ online. Dincolo de valoarea sa estetică și arhitecturală, „templul” a devenit principala sursă de informare cu privire la zona de cultivare a hameiului Saaz, care cuprinde peste 300 de sate. Hameiul Saaz se află la originea majorității mărcilor de bere de nivel mondial și acestea pot fi degustate în berăria locală. Spre deosebire de tradiția de 700 de ani în cultivarea hameiului nobil Saaz, tradiția cultivării viței-de-vie în județul Alba are 2500 de ani: Herodot (cca. 484 î.Hr.-425 î.Hr.) menționa cultivarea viței-de-vie în zona Târnavelor și susținea că dacii erau viticultori renumiți. La 12 kilometri de Alba Iulia, crama din satul Ţelna produce vinuri a căror renume datează de pe vremea romanilor. Vinul produs aici a ajuns la curţile papilor de la Roma şi a fost vinul preferat al lui Matei Corvin. Vinul de Ţelna era atât de apreciat în Ducatul Veneţiei încât, pentru a încuraja comercializarea, în 1173 a fost exceptat de la stabilirea preţurilor maximale, iar în 1293 ducatul a construit 15 galere pentru transportul acestuia. Un singur lucru lipseste din arsenalul Țării Vinului, anume  „Templul Viei și Vinului”, amenajat după modelul celui de la  Žatec, poate chiar în șanțurile Cetății Alba Carolina.

Consiliul Județean Alba condus de  USR PLUS va promova Județul nostru și produsele sale autentice atât la nivel local cât și la nivel internațional. O prioritate pentru USR PLUS o reprezintă de asemenea creșterea nivelului de colaborare cu toate regiunile înfrățite din Europa și nu numai.

Mihail David, candidat USR PLUS la Președinția Consiliului Județean Alba

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI