Comisia Europeană: În România, creştere economică în curs de încetinire. Deficitul bugetar va trece de 3%

Comisia Europeană estimează că, în 2018, creşterea PIB-ului real va încetini. Piaţa muncii se aşteaptă să rămână rigidă, iar salariile vor mai creşte. Inflaţia a crescut la sfârșitul anului 2017 şi prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019. Deficitul bugetar va depăşi pragul de 3% din PIB, din cauza majorărilor salariale. Sunt principalele concluzii pentru România din cadrul previziunilor economice de primăvară, publicate azi de Comisia Europeană.

Experţii comisiei aşteaptă o creștere reală a PIB de 4,5% în 2018 şi de 3,9% în 2019. Output gap-ul a devenit pozitiv în 2017 şi este prognozat să rămână relativ stabil.

Comisia Naţională de Prognoză din România mizează pentru acest an pe o creştere economică ceva mai mare decât cea văzută de Bruxelles, de 6,1% din PIB.

Salariile vor continua să crească

Europenii mai observă că rata șomajului în România a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii 20 de ani, la o rată de 4,9% în 2017. Această rigiditate a pieţei muncii, împreună cu majorarea cu 16% a salariului minim în februarie 2017 și cu o majorare considerabilă a salariilor din sectorul public, a dus la o accelerare a creșterii salariilor. Compensația medie pe angajat a crescut cu 15% în termeni reali în 2017. Comisia se aşteaptă ca salariile să continuă să crească în 2018, deși într-un ritm mai lent, ca urmare a creșterilor suplimentare ale salariilor publice și ale unei majorări de 9% a salariului minim net care a intrat în vigoare în ianuarie.

Deficitul va depăşi 3% din PIB

Majorarea repetată a salariilor de la stat ar provoca o presiune suplimentară pe deficitul bugetar, care va fi semnificativ mai mare din această cauză în 2018, opinează CE. Instituţia vede o depăşire a pragului maxim de deficit bugetar, care s-ar duce până la 3,4% din PIB în 2018 şi la 3,8% din PIB în 2019.

Comisia subliniază că deficitul structural a urcat de la 2% din PIB-ul potenţial în 2016 la peste 3% în 2017 şi va depăşi 4% în 2019 şi pune acest fapt pe seama „relaxării fiscale”.

În 2017 s-a aprins inflaţia, care în martie a atins 4%, iar prognoza Comisiei pentru 2018 este de 4,2%, urmând ca ea să scadă la 3,4% în 2019, atunci când se vor stabiliza preţurile la energie.

Previziuni despre Europa

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi, a afirmat: „Europa se bucură în continuare de o creștere economică solidă, care a ajutat la reducerea șomajului la cel mai mic nivel din ultimii zece ani. Investițiile sunt în creștere, finanțele publice se îmbunătățesc, iar deficitul public din zona euro urmează să scadă la doar 0,7% din PIB în acest an. Cel mai mare risc pentru această perspectivă optimistă este protecționismul, care nu trebuie să devină noua normă, deoarece nu ar face altceva decât să îi afecteze pe aceia dintre noi pe care trebuie să îi protejăm.”

Pe ansamblul Uniunii, ratele de creștere înregistrate în UE și în zona euro au depășit așteptările din 2017, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, și anume 2,4%. Se așteaptă ca această creștere să își mențină ritmul susținut în 2018 și să încetinească ușor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3% și, respectiv, la 2,0% atât în UE, cât și în zona euro. Consumul privat este în continuare puternic, iar exporturile și investițiile au înregistrat creșteri. Rata șomajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei. Economia este însă mai expusă factorilor de risc externi tot mai puternici și cu un caracter negativ mai pronunțat. O creștere economică solidă favorizează reducerea în continuare a deficitului și a datoriei publice, precum și o îmbunătățire a condițiilor de pe piața muncii. În prezent, deficitul consolidat pentru zona euro este mai mic de 1% din PIB, preconizându-se că, în cursul acestui an, va scădea sub 3% în toate statele membre din zona euro.

Context

Previziunile economice de primăvară se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 23 aprilie. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, acestea iau în considerare informațiile disponibile până la data de 23 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivelul acestora.

În acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară), în locul celor trei (de iarnă, primăvară și toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare examinează evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și evoluția inflației pentru anul în curs și pentru anii următori pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice intermediare din vara anului 2018, care vor fi publicate în luna iulie.

Sursa: economica.net

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News