91 de cauciucuri ale unor mașini din Austria au fost înțepate de un român. Era deranjat de zgomotul produs de vecini

Un român a înțepat cauciucurile a 91 de mașini în districtul Bindermichl din orașul Linz, pentru că era deranjat de zgomotul produs de vecinii lui.

Atacurile au avut loc timp de șase luni, în perioada aprilie – octombrie 2021, pe opt străzi din cartierul în care locuiește și bărbatul român. El a înțepat unul sau mai multe anvelope ale fiecărei mașini.

Bărbatul a fost reținut după ce a fost filmat de o cameră de supraveghere.

Peste 65 oameni au fost afectați de atacurile românului, unii chiar de mai multe ori. Autorul atacurilor alegea la întâmplare mașinile pe care le avaria.

Bărbatul a fost reținut și interogat de poliția austriacă, însă nu a recunoscut acuzațiile. Cu toate aceastea, a spus că era deranjat de zgomotul produs de vecinii lui și că nu-și găsea liniștea în propria locuință din Bindermichl. Cazul românului de 43 de ani a fost trimis procuraturii din Linz, a anunțat poliția austriacă duminică.

Pagubele produse de român se ridică la peste zece de mii de euro.

FOTO| Memento personalitățile Unirii: Depunere de jerbe de flori la mormintele lui Samoilă Mârza, Ion Arion, Florian Medrea și Dominic Medrea

În cadrul manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României 2021 și a 103 ani de la marea unire, marți, 30 noiembrie, în Cimitirul Municipal din Alba Iulia, au fost depuse jerbe de flori și coroane în onoarea și amintirea celor ce au fost Samoilă Mârza, Ion Arion și Florian Medrea personalități marcante ale marii uniri din 1 Decembrie 1918.

Momentul solemn a început la ora 13:30, în amintirea celor pe care istoria i-a consemnat și are să îi onoreze în veci, au participat reprezentanți ai Instituției Prefectului, Consiliului județean Alba, Primăriei și Consiliul local Alba Iulia, a partidelor politice și a altor instituții executive și administrative.

Samoilă Mârza s-a născut în 18 septembrie 1886 în satul Galtiu, județul Alba, fiind numit „fotograful Marii Uniri” deoarece a realizat singurele clișee fotografice care surprind momente din cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. În timpul Primului Război Mondial, Samoilă Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe front, unde a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei. Fotografiile acestuia din 1 Decembrie 1918 sunt singurele mărturii fotografice ale actului istoric de la Alba Iulia, fiind folosite de autoritățile române ca argument al Marii Uniri.

Samoilă Mârza a rămas în istorie ca fiind singurul fotograf al evenimentelor de la 1 Decembrie 1918, aparatul fiind cumpărat după ce tatăl lui a vândut o pereche de boi. Proaspăt întors din război, el a ajuns din întâmplare ”fotograful Unirii”, după ce a mers 11 kilometri cu aparatul pe bicicletă.

Citește și: 100.000 de români și un singur fotograf: Povestea soldatului care a făcut singurele poze în 1918 cu un aparat ce a costat o pereche de boi

Ion Arion rămâne singurul ”erou martir al Marii Uniri”, fiind împușcat la 30 noiembrie 1918 pentru că flutura, pe geamul trenului care ducea spre Alba Iulia, steagul tricolor și milita pentru unirea Transilvaniei cu România. Suspect a fost un maghiar, însă nu a existat niciun condamnat. Ion Arion a murit la vârsta de 24 de ani după ce a fost împușcat de mai multe ori în zona pieptului, focurile fiind trase de la etajul Gării CFR din Teiuș, dar și dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare.

”Când trenul a ajuns la Alba Iulia, Ion Arion era deja mort, trupul său a fost depus pe catafalc la biserica din cartierul Maieri, în zona gării din Alba Iulia. Ulterior, a fost înmormântat în cimitirul Maieri, la 2 decembrie 1918, după un ceremonial special la care au participat diverse personalităţi ale vremii. Există şi o fotografie realizată de Samoilă Mârza cu sicriul deschis al lui Ion Arion. Cel care a oficiat slujba religioasă a fost Florian Rusan, preotul paroh din Maieri, un preot cunoscut la vremea respectivă, cel care s-a şi îngrijit ulterior de ridicarea monumentului funerar şi de organizarea parastaselor”, a afirmat Tudor Roşu.

Citește și: Ion Arion, singurul martir al Unirii de la 1918, împușcat în tren în timp ce flutura tricolorul. Suspect, un maghiar, însă nu a existat niciun condamnat

Florian Medrea, Comandantul Gărzii Naționale de la Alba Iulia,  a fost unul dintre marii remarcați ai zilei de 1 decembrie 1918, elaborând planul de apărare a orașului și protejarea celor 100.000 de participanți, veniți din întreaga Transilvanie la Alba Iulia, într-un timp foarte scurt, “Chemarea” la Alba Iulia fiind lansată abia în 20 noiembrie.

Florian Medrea, venit în permisie, la Țelna, unde a fost surprins de ritmul alert al evenimentelor de la finalul toamnei din 1918, astfel nu s-a mai întors la Viena, la sediul unității sale. În luna noiembrie, acesta s-a ocupat de organizarea și dotarea gărzilor atât din Alba Iulia cât și din comitat.

Totul a decurs conform planului, fără incidente, Iuliu Maniu remarcând „ordinea frumoasă și exemplară care a domnit în decursul adunării”. Florian Medrea, altruist precum orice comandant, nu a lăsat munca gardiștilor neremarcată, astfel în presa vremii a transmis „Gardist român! Serviciul vostru prestat întreg neamului în această zi în veci memorabilă, fii de fii va fi pomenit!”.

Citește și: Povestea ,,gardistului” Florian Medrea, născut la Țelna, cel care s-a ocupat cu protecția celor 100 000 de participanți veniți la Marea Unire de la Alba Iulia. Iuliu Maniu: ,,Serviciul vostru fii de fii va fi pomenit!”

 

Preotul Doru Gheaja și Col. rtr. ec. Străjan Ioan au devenit cetățeni de ONOARE ai municipiului Alba Iulia

Preotul Gheaja Doru-Romul și domnul col. rtr. ec. Străjan Ioan au primit distincția de „Cetățean de onoare al municipiului Alba Iulia”, astăzi, 30 noiembrie 2021, în zi de mare sărbătoare pentru români, cea a Sfântului Andrei.

Preotul Gheaja Doru-Romul

Preotul Gheaja Doru-Romul s-a născut la 19 iulie 1941 în localitatea Buzd din apropierea municipiului Mediaş şi, la sfatul tatălui tău, preot, a urmat cursurile seminarului ortodox din municipiul Cluj, apoi studiile teologice la Sibiu.

A fost hirotonit preot în cadrul Parohiei Apold de lângă Sighişoara, iar după reînfiinţarea Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, acum Arhiepiscopie, a fost chemat să slujească în cadrul Catedralei episcopale, de unde, după 14 ani, la cerere, i-a fost încredinţată spre slujire Parohia Ortodoxă Română Centru II din municipiul Alba Iulia. A fost preotul acestei parohii timp de 25 de ani, până la pensionare. După pensionare, cu binecuvântarea I.P.S. Irineu, arhiepiscopul Alba Iuliei, slujeşte în continuare, benevol, la aceiaşi biserică, cu aceiaşi pasiune şi dragoste pentru credinţa străbună.

în toţi anii de slujire a fost şi încă este îndrăgit de credincioşi, de locuitorii municipiului şi nu numai, pentru toti cei care i s-au adresat cu bucuriile, dar mai ales cu necazurile fiecăruia, având cuvinte frumoase şi blânde de îmbărbătare, dădătore de speranţă, rugându-se deopotrivă pentru toţi.

CITEȘTE ȘI: MESAJE de ZIUA NATIONALA, 1 DECEMBRIE. SMS-uri, felicitări, urări și mesaje pe care le puteți trimite prietenilor

Activitatea susţinută desfăşurată pe parcursul a zeci de ani şi exemplul de modestie şi moralitate creştin-ortodoxă de care a dat dovadă în întreaga sa viaţă, vrednicia şi patriotismul preotului Gheaja, au determinat ca la 21 aprilie 2021 să-i fie acordată cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române: „Crucea Patriarhală”.

Deosebit de activitatea desfăşurată ca preot, părintele Gheaja a avut şi are, în continuare, o susţinută activitate cultural-artistică, fiind cunoscut în întreaga ţară penrtu dragostea, dăruirea şi talentul cu care interpretează cântecele iubirii de ţară, îndeosebi de Ardeal.

Pe bună dreptate, preotul Gheaja este denumit „Părintele cântecelor patriotice din România”, fiind primul interpret al acestora, unele fiind apoi preluate şi de alţi interpreţi.

înainte de anul 1989, a făcut cunoscute întregii ţări unele dintre aceste cântece în cadrul Cenaclului „Flacăra”, de fiecare dată fiind prezentat publicului sub denumirea „preotul Dorn Gheaja de la Alba Iulia”.

Şi-a continuat activitatea cultural artistică şi după anul 1989 în cadrul Cenaclului „Totuşi iubirea”, iar în ultimii 7 ani, preotul Gheaja a devenit colaborator principal al Cenaclului „Lumină lină” al Mitropoliei Ardealului, cu care a susţinut sute de spectacole.

Preotul Gheaja Doru-Romul s-a bucurat de aprecierea autorităţilor locale şi judeţene, fiind invitat la mai multe festivităţi prilejuite cu ocazia unor evenimente importante.

CITEȘTE ȘI: PARADA MILITARĂ de 1 DECEMBRIE, la Alba Iulia, ZIUA NAȚIONALĂ 2021: 550 de militari vor defila în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918

Pentru întreaga activitate prolifică, propun conferirea titlului de „Cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia” preotului Gheaja Doru-Romul.

Domnul col. rtr. ec. Străjan Ioan

Domnul col. rtr. ec. s-a născut în Alba Iulia la data de 5 martie 1933, unde a urmat cursurile şcolii primare, ale Liceului „Mihai Viteazul” şi ale Liceului Comercial. După finalizarea liceului, s-a angajat contabil la OCL Alimentara Alba Iulia.

De tânăr a practicat fotbal şi atletism, iar datorită preocupărilor sportive, a fost ales membru al Federaţiei Român de Fotbal şi observator federal de fotbal.

Este membru fondator al Filialei Judeţului Alba a ANCE „Regina Maria”, al Fundaţiei „Alba Iulia – 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” şi a revistei „Dacoromania” şi face parte din colectivul redacţional, fost director, iar în prezent este „preşedinte de onoare” şi autorul a numerose articole istorice. Este autorul unor cărţi de istorie reală şi profund documentată. S-a preocupat îndeaproape la confecţionarea şi amplasarea de plăci comemorative, busturi, statui, în amintirea unor personalităţi cultural-istorice.

Citește și: PROGRAM FINAL pentru 1 DECEMBRIE 2021, la Alba Iulia, de ZIUA NAȚIONALĂ a ROMÂNIEI: paradă militară, concerte de muzică populară și spectacol de drone

Ioan Străjan, pe lângă materialele publicate în revista „Dacoromania” (nr. 1-101) şi în presa locală, a reeditat lucrarea istoricului N. Densuşianu „Independenţa Bisericescă a Mitropoliei Române”, iar împreună cu poetul Ioan Mărginean, a scris cartea „Alba Iulia, Aleea Scriitorilor”.

În anul 2009, a întocmit o lucrare cu documente mai puţin cunoscute, intitulată „Deznaţionalizarea şi maghiarizarea românilor din Ardeal, prin biserică şi şcoală înainte de 1 decembrie 19818”.

Domnul Străjan s-a remarcat ca om de cultură şi patriot prin contribuţia sa la realizarea unor noi legături ştiinţifice, istorice, patriotice şi culturale favorabile municipiului Alba Iulia. A demarat acţiuni de cinstire a memoriei veteranilor de război şi a eroilor neamului, precum şi acţiuni de protejare a unor monumente istorice, de artă, ale naturii şi mediului înconjurător. Prin donaţiile şi activitatea umanitară, acesta a contribuit, în mod semnificativ, la sporirea patrimoniului cultural al municipiului Alba Iulia.

Domnul Străjan a desfăşurat şi desfăşoară acte de caritate, atât în municipiul Alba Iulia şi în ţară, cât şi în străinătate, a căror beneficiari sunt copii orfani sau abandonaţi, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi sau instituţii care se ocupă de aceste categorii defavorizate.

Pentru contribuţia remarcabilă adusă prestigiului Municipiului Alba Iulia, propun conferirea titlului de „Cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia” domnului col. rtr. ec. Străjan Ioan.