Cifrele dezastrului din agricultură: Exploatațiile agricole și efectivele de animale și păsări au scăzut cu 25% în România

Cifrele dezastrului din agricultură: Exploatațiile agricole și efectivele de animale și păsări au scăzut cu 25% în România

Potrivit datelor prezentate de preşedintele INS, Tudorel Andrei, în anul 2020, în România existau 2,887 de milioane de exploataţii agricole care utilizau 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 ha, respectiv cu 4,1%.

Schimbări au avut loc şi în ceea ce priveşte numărul de animale. În anul 2020 efectivele de porcine şi bovine au scăzut cu 33,1%, respectiv cu 9,8%, iar cele de ovine şi caprine au crescut cu 15,8%, respectiv 3,5% faţă de cele înregistrate în anul 2010. Concret, numărul de porcine a scăzut de la 5,345 milioane în 2010, la 3,577 milioane în 2020. O scădere se înregistrează şi la bovine, de la 1,990 milioane de capete în 2010 la 1,795 milioane de capete în 2020.

Întrebat despre scăderea înregistrată la nivel de porcine, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Aurel Simion, a afirmat că acestă evoluţie are mai multe cauze, printre care pesta porcină africană, precum şi „neglijenţa reproducţiei la porcine”. El a spus că anul acesta Ministerul Agriculturii a finanţat aproape un miliard de lei pentru reproducţia la porci.

România a fost, este şi va rămâne o ţară cerealieră şi aceasta datorită condiţiilor pedoclimatice pe care le are ţara noastră, consideră fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.

„Aş vrea trei lucruri să desprind aici ca şi conduită în politica agricolă a ţării. Primul este acela că şi acum şi cu alte ocazii, prin date, se conturează faptul că România a fost, este şi va rămâne o ţară cerealieră şi aceasta datorită condiţiilor pedoclimatice pe care le are România. Indiferent la ce politici dai drumul în ţară, ele ajung la limita condiţiilor pedoclimatice de care dispune România. Şi aţi observat că cele două culturi importante, grâul şi porumbul, lângă acestea sunt plantele oleaginoase, ocupă 73% din suprafaţa arabilă a ţării.

Al doilea lucru este acela că vor rămâne exploataţii mici, suprafeţe mici. Aceste exploataţii sunt generate de situaţia concretă a terenurilor, iar în detaliile de prezentare a recensământului o să se vadă faptul că aceste exploataţii mari se regăsesc în anumite zone ale ţării, acolo unde condiţiile climatice permit, unde terenurile se pot aduna unele lângă altele în aşa fel încât exploatarea terenului să se facă în mod raţional şi să câştige fermierul, cel care investeşte în această exploataţie, iar în zonele colinare, în zonele de deal şi de munte, unde este imposibil să aduci terenul la un loc, se vor menţine aceste aceste exploataţii mici.

În aceste condiţii, politicile trebuie să se îndrepte şi spre această zonă. Iată de ce şi în Planul Naţional Strategic de la Ministerul Agriculturii sunt stabilite o serie întreagă de obiective care vizează susţinerea fermelor mici, pe care nu trebuie să le neglijezi prin dimensiune”, a spus Petre Daea, la conferinţa de presă organizată de Institutul Naţional de Statistică cu prilejul publicării datelor provizorii ale Recensământului General Agricol.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---