Cetatea dacică de la Căpâlna: Licitație în valoare de peste 700.000 de lei pentru restaurarea și punerea în valoare a vestigiilor de o valoare inestimabilă pentru umanitate.

La 20 de ani de la includerea în Lista patrimoniului mondial UNESCO, se iau primele mãsuri concrete pentru restaurarea ºi punerea în valoare a Cetății dacice de la Căpâlna. Potrivit unui studiu, după restaurare, obiectivul turistic și cultural de importanță mondială ar putea atrage până la 20.000 de vizitatori anual.

La 20 de ani de la includerea cetății dacice de la Căpâlna în Lista patrimoniului mondial UNESCO autoritățile responsabile iau primele măsuri, timide dar concrete, pentru restaurarea și punerea în valoare a vestigiilor de o valoare inestimabilă pentru umanitate. Institutul Național al Patrimoniului (INP) a lansat o licitație în valoare de 784.798 de lei fără TVA pentru contractarea serviciilor de proiectare pentru elaborarea studiilor și investigațiilor și asistență tehnică pentru lucrări de restaurare, consolidare și punere în valoare a monumentului istoric ”Cetatea dacică de la Căpâlna”.

Acesta este doar primul pas și se referă strict la elaborarea documentațiilor și studiilor necesare. Pentru proiectul propriu-zis de restaurare și punere în valoare autoritățile ar trebui să aloce în jur de 5 milioane de euro, așa cum arată un studiu întocmit în 2014 de specialiștii Consiliului Județean Alba dar care nu s-a mai concretizat niciodată.

În total șase cetăți dacice din România au fost incluse pe lista UNESCO – cinci din județul Hunedoara (Sarmizegetusa Regia, Costești – Cetățuia, Costești – Blidaru, Luncani – Piatra Roșie, Bănița) și una din județul Alba (Căpâlna). În afară de Sarmisegetuza Regia, celelalte cetăți se află într-o stare de semi-abandon și paragină, fiind foarte greu accesibile, și deci nevizitabile.

În ceea ce privește Cetatea de la Căpâlna ”Starea de ruină a tuturor vestigiilor arheologice arheologice construite din cadrul sitului impune o abordare specifică de restaurare, care exclude reconstrucția și necesită lucrări de consolidare/stabilizare și de restaurare prin integrări și completări. (…) Perioadele îndelungate fără întreținere au condus la dezvoltarea vegetației pe traseul zidului de incintă. Pentru a putea realiza un releveu amănunțit al monumentului și a efectua sondaje arheologice și cercetare arheologico-arhitecturală este necesar să se elimine vegetația invazivă”, se arată în tema de proiectare pentru restaurare și punere în valoare a monumentului istoric întocmită de Primăria Săsciori.

Structurile construite ale sitului sunt monumentele arhitectural-arheologice, structuri din zidărie realizată din blocuri mari de piatră fără liant, cu emplecton din spărtură de piatră și pământ. Starea de conservare a celor mai multe dintre elementele construite este rea, în curs de deteriorare accelerată, ceea ce face necesară o intervenție rapidă – cu componente de intervenție de urgență – pentru restaurarea ansamblului.

Valoarea culturală excepțională a sitului, care a condus la punerea sa sub protecție legală multiplă, corelată cu problemele, pe alocuri severe, de conservare, impune necesitatea intervențiilor de conservare, restaurare și punere în valoare. În cazul Cetății Căpâlna este de așteptat ca după restaurare numărul de vizitatori să ajungă la 15.000 – 20.000 pe an.

Potrivit proiectului de restautrare, zidurile Cetăţii de la Căpâlna ar urma să fie reconstituite integral, iar terenul reamenajat şi consolidat. La fel, traseul de vizitare va asigura punerea în valoare a sitului, prin realizarea de alei şi poduri de acces în cetate, cu puncte de informare şi semnalizare. În exteriorul fortificaţiei, la baza dealului aflat lângă drumul naţional, se va construi un obiectiv pentru primirea turiştilor şi va fi spaţiu pentru informare, expunere, depozitare şi cercetare a monumentului. De asemenea, este vizată şi reabilitarea căii de acces şi pietonale spre situl UNESCO, dar şi amenajarea unor parcări.

Cetatea Dacică de la Căpâlna (sec. I a. Chr. – II p. Chr.) a fost edificată pe ”Dealul Cetății”, care se înalță în stânga râului Sebeș (Valea Frumoasei), legat fiind de restul înălțimilor de o șa îngustă și mărginit de două pâraie. Partea superioară este apărată de un turn-locuință prins în zidul de incintă. Turnul-locuință se află în dreptul zonei de acces în sit, pe o platformă tăiată în stâncă.

Are plan pătrat. Fortăreața a fost ridicată pe timpul domniei lui Burebista şi şi-a încetat existenţa în urma unui incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea. În prezent totul este acoperit de vegetație și elementele fiind greu de distins.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI