Cernăuţi – Ziua Mondială a Poeziei

La Cernăuţi, aşezat pe râul Prut, zona premontană a Carpaţilor, reşedinţă a regiunii cu acelaşi nume, aproximativ 300.000 de locuitori, atestat documentar în 1408, ca punct de vamă la intrarea în Moldova, centru economic, cultural, cedat Austriei de către turci în 1775, între 1918-1940, 1941-1944 reintegrat României, capitala Limbii Române din Ucraina, se ajunge  cuplând mereu vale, deal, munţi, păduri, freamăt de izvoare şi aripi de pasăre cântătoare, presărând peste ele aroma sfântă a Transilvaniei, a unui domnitor Cel Bun, picanteriile voievodale ale Rugăciunii, ca nobleţe sfântă a Moldovei sub formă de colier de biserici şi mănăstiri dar şi coloana vertebrală a Codrilor Cosminului, atât de rănită astăzi, sufocată de indiferenţa drujbelor şi a neputinţei. Graniţa de la Siret e tocmai clipa în care poţi să respiri aerul – totuşi curat ce dansează obosit pe brazdele de pământ proaspăt întoarse cu faţa la lumină şi pui în balanţă naufragiile libertăţii, vociferările şi impunerile ei, controlul la vamă, ca un firesc şi nefiresc cântar, ce-ţi îngreunează răbdarea, respiraţia inimii, privirea ce devine încet, încet prea ostenit vitraliu. Şi dincolo de lacrima pe care ai simţit-o că ţi s-au descoperit într-o plasă de plastic pusă la vedere o revistă românească, titluri de cărţi pentru copii pentru care ai fost trecut cu maşină cu tot pe „linie moartă”, numărând şirul de grade ce veneau, priveau coperta, o răsfoiau şi plecau, lăsând să revină în grup să se convingă că acea publicaţie nu este o bombă cu efect întârziat, nici lance horiană, ci însăşi limba română atât cât a putut să fie. Să-i dumireşti pe acei vameşi ucrainieni cine eşti, arătându-le trei carnete de scriitor, pentru trei ţări, ceea ce n-au mai văzut, rugându-i să creadă, să vadă de către Ioan Bâscă şi Mioara Pop, de Viorel, invitaţia la Ziua Mondială a Poeziei ce se ţine la Universitatea Naţională „Iuri Fedkovyci”, la Catedra de Filologie Română şi Clasică, Centrul de Filologie Română Contemporană „Grigore Bostan” şi să te copleşească emoţiile, şi, totuşi să învingă raţiunea până la urmă, devenise o stare de spirit peste care se aşternuseră nume de localităţi, de prieteni suceveni (precum Iurie), surâsul galeş al lui Ilie T. Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, largheţea tărăţeniană a bucuriei lui Vasile, nerăbdarea firească unei pleiade de scriitori în frunte cu Mircea Lutic, Simion Gociu, Grigore Grigan, Ilie Lucese dar mai apoi şi A. Opaiţ, Nicolae Minţescu, Ilie Popescu, Ion Creţu şi alţii. Şi Ziua Mondială a Poeziei a început chiar în 20 martie, printr-o largă contopire de idei, de cărţi prezentate, de gânduri comune. Ziua de 21 martie, Ziua Mondială a Poeziei, coincidea cu Echinocţiul de Primăvară, care de fapt se tradusese pentru delegaţia albaiuliană, sprijinită să ajungă acolo ca invitată de onoare, prin acelaşi nucleu forte al necesităţii promovării valorilor în lume, Consiliul Judeţean Alba, preşedinte Ion Dumitrel, căruia ziua de 20 martie îi va mai adăuga o petală la viaţa sa. Era prilejuită de apariţia almanahului literar „Septentrion literar” al scriitorilor români din Cernăuţi, alcătuit de Ilie T. Zegrea, tipărit cu un argument semnat de Ion Dumitrel şi Ion Mărgineanu, cuprinzând generaţii de creatori ce şi-au lăsat amprenta pe statornicia Limbii Române. Întâlnirea de la Universitatea cu aproape 20 de mii de studenţi, sub auspiciile Catedrei de Filologie Română şi Clasică, sub bagheta a doi extraordinari profesori, Gheorghe Iernovei (şeful Catedrei) şi Lara Bostan, dr. docent, i-a prilejuit Consulului General al României la Cernăuţi, Tatiana Pop, să stratifice metafore ale frumuseţii limbii române, ale poeziei în lume. Prezentarea almanahului literar „Septentrion literar” de către Ilie Zegrea, Vasile Tărâţeanu, Bâscă Ioan, care a insuflat un frumos salut din partea Consiliului Judeţean Alba, Ion Mărgineanu, a prilejuit numeroasei asistenţe multă bucurie şi speranţa în colaborări viitoare. Studenţi români şi nu numai, dascăli universitari, invitaţi, creatori din alte teritorii, televiziunile prezente s-au implicat într-un moment liric de excepţie, terminat cu dedicaţii pe cărţi, schimburi de mesaje, continuat cu o oră de dezbateri la televiziunea naţională, la care a participat scriitorul Ion Mărgineanu. Ziua Mondială a Poeziei sărbătorită la Cernăuţi ne-a întărit un gând: dacă toţi vor face ca noi albaiulienii, românii din străinătate ar intra mereu în posesia unor valori pe multiple planuri ale românităţii, iar Limba Română s-ar înzdrăveni mereu de la tradiţie la contemporaneitate, neuitând că ea, crucea sângelui românesc este tot mai strâmtorată şi în Ucraina, unde desfiinţarea şi comasarea şcolilor româneşti se face galopant, tăindu-se anumite pârghii ale sensibilităţii comunicative. Ce bine ar prinde un Centru de Radio Românesc la Cernăuţi! Ar fi o minune! Oricum, românii, indiferent ce hram funcţionăresc poartă, trebuie să fie mult mai uniţi, dar pentru ca unitatea lor să triumfe mereu, trebuie ca România să nu-i uite pe coclaurile planetei, cum se mai întâmplă din păcate. E o realitate. Cum realitate este şi dialogul purtat de delegaţia albaiuliană, pentru înfrăţirea unor şcoli, biblioteci, instituţii culturale din judeţul Alba şi Republica Moldova şi Ucraina cum ar fi Liceul „M. Eminescu”, Şcoala din Carapeiu, raionul  Hliboca, director Eugen Tavarniţchi, cum remarcau prof. Iorajar şi Elena T. „N-ar fi o minune, ci o necesitate, conchisese Mioara Pop”, directorul Bibliotecii judeţene „Lucian Blaga”. Ca final deschis: la Alba Iulia, prin Consiliul Judeţean, Primărie, Filiala Scriitorilor, Prefectură, Universitate, Arhiepiscopie, publicaţiile literare, cotidianul „Unirea”, aşa cum am propus ne vom pregăti pentru a aniversarea Zilei Mondiale a Poeziei. Ea poate fi cu prilejul Congresului Spiritualităţii Româneşti, a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, a înfiinţării Filialei Alba-Hunedoara a Scriitorilor. E posibil. Delegaţia mulţumeşte Consiliului Judeţean pentru înţelegerea şi fireasca, demna implicare. De remarcat că Ion Mărgineanu a donat 68 titluri din creaţia proprie studenţilor, Casei Limbii Române, Asociaţiei Scriitorilor Români!
Ion MĂRGINEANU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---