Cât e prea mult și cât e suficient oțetul din farfurie: Ce se întâmplă când facem exces

Cât e prea mult și cât e suficient oțetul din farfurie: Ce se întâmplă când facem exces

Un condiment banal, dar cu o aciditate care nu trebuie ignorată. Cât oțet putem folosi la masă fără să transformăm un ingredient util într-un exces?

Oțetul este unul dintre cele mai vechi condimente folosite în alimentație, iar cercetările moderne au analizat în special rolul acidului acetic, componenta responsabilă pentru gustul său acru. O analiză amplă publicată în 2024 arată că oțetul poate avea efecte metabolice interesante, dar subliniază și faptul că dovezile privind beneficiile sale pentru sănătate sunt încă în curs de consolidare.

Cât este rezonabil să punem în mâncare?

Pentru consumul obișnuit, nu există o doză zilnică oficială universală de oțet pe care un adult sănătos trebuie să o respecte. Oțetul folosit ca ingredient — în salate, ciorbe, sosuri sau marinade — este, în general, o utilizare alimentară normală.

Ca reper practic, 1–2 linguri de oțet într-o masă sau într-un preparat împărțit la mai multe porții reprezintă o cantitate moderată. Nu este însă o recomandare medicală și nu trebuie confundată cu ideea că „mai mult înseamnă mai sănătos”. Unele studii asupra consumului de oțet au folosit cantități de ordinul lingurilor, însă rezultatele nu justifică transformarea oțetului într-un supliment consumat în exces.

Un studiu observațional publicat în 2024 a găsit, de exemplu, un consum mediu de acid acetic de numai aproximativ 0,16 g pe zi în grupul analizat. Cercetătorii au atras însă atenția că acest consum poate reflecta, în parte, tiparul alimentar general al persoanelor respective, nu neapărat un efect direct al oțetului.

Beneficiu sau „leac-minune”?

Aici este nevoie de măsură. Oțetul conține acid acetic și, în funcție de materia primă și procesul de producție, poate conține și polifenoli și alți compuși bioactivi. Unele cercetări sugerează efecte favorabile asupra metabolismului glucozei și asupra unor parametri metabolici.

Dar afirmațiile potrivit cărora oțetul — în special cel de mere — „detoxifică organismul”, curăță arterele sau tratează diverse boli nu sunt susținute solid de dovezi clinice. Harvard Health avertizează explicit că oțetul nu trebuie tratat ca medicament.

Problema nu este neapărat oțetul, ci excesul

Aciditatea ridicată poate deveni problematică atunci când oțetul este consumat frecvent și în cantități mari, mai ales nediluat. Un studiu clinic a observat o creștere a uzurii erozive a dinților după opt săptămâni la participanți care consumau de două ori pe zi o băutură cu două linguri de oțet diluate în apă.

De aceea, folosirea oțetului în mâncare este preferabilă consumului său concentrat ca „remediu”. În plus, persoanele cu anumite probleme digestive sau care urmează tratamente medicamentoase ar trebui să discute cu medicul înainte de a introduce cantități mari de oțet în dietă.

Un avantaj important: gust fără mult sodiu

Oțetul poate fi util și dintr-un alt motiv: oferă aciditate și intensitate gustativă fără să aducă o cantitate importantă de sodiu. Acest lucru îl poate ajuta pe bucătar să reducă nevoia de sare în unele preparate.

În Uniunea Europeană, EFSA consideră că 2 g de sodiu pe zi reprezintă un nivel sigur și adecvat pentru populația adultă generală, ceea ce echivalează cu aproximativ 5 g de sare pe zi.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News