25 august 2012: Voyager 1, prima sondă umană ajunsă în spațiul interstelar

25 august 2012: Voyager 1, prima sondă umană ajunsă în spațiul interstelar

25 august 2012 poate fi considerată o zi considerată istorică pentru explorarea spațiului: sonda americană Voyager 1 a trecut, potrivit datelor analizate ulterior de oamenii de știință, dincolo de heliopauză și a pătruns în spațiul interstelar. Evenimentul a transformat Voyager 1 în primul obiect construit de oameni care a ieșit din heliosferă, bula de particule și câmpuri magnetice creată de Soare.

Lansată la 5 septembrie 1977, Voyager 1 a fost proiectată pentru explorarea planetelor exterioare ale Sistemului Solar. Sonda a survolat Jupiter în 1979 și Saturn în 1980, transmițând pe Pământ imagini și date care au contribuit la schimbarea modului în care oamenii înțeleg aceste lumi îndepărtate. În decembrie 2004, Voyager 1 a trecut de șocul terminal al vântului solar și a intrat în heliosferă, regiunea exterioară a „bulei” solare.

O frontieră invizibilă

Granița dintre heliosferă și spațiul interstelar, numită heliopauză, nu este o linie vizibilă. Ea reprezintă regiunea în care influența vântului solar întâlnește mediul dintre stele. În cazul Voyager 1, oamenii de știință au urmărit modificările particulelor încărcate și ale plasmei pentru a stabili momentul traversării.

Pe 25 august 2012, instrumentele sondei au înregistrat o schimbare decisivă: particulele de energie mai mică provenite din interiorul heliosferei au scăzut brusc, în timp ce particulele provenite din afara acesteia au atins niveluri record. Aceste modificări au indicat că Voyager 1 intrase într-o regiune cu proprietăți diferite de cele ale mediului dominat de vântul solar.

Confirmarea a venit însă abia un an mai târziu. Voyager 1 nu mai avea un instrument funcțional capabil să măsoare direct plasma din jurul său, astfel că cercetătorii au trebuit să se bazeze pe alte instrumente și pe efectele unor explozii solare. În aprilie 2013, instrumentul pentru unde de plasmă a detectat oscilații produse atunci când o ejecție de materie solară a ajuns în zona în care se afla sonda. Densitatea plasmei măsurate era de peste 40 de ori mai mare decât cea observată în regiunea exterioară a heliosferei. Analiza acestor date a permis cercetătorilor să stabilească retrospectiv că Voyager 1 traversase heliopauza în august 2012.

O călătorie fără precedent

În momentul traversării, Voyager 1 se afla la aproximativ 122 de unități astronomice de Soare, adică în jur de 18 miliarde de kilometri. Sonda continua să se îndepărteze de Sistemul Solar și să transmită informații despre mediul interstelar.

Misiunea Voyager este remarcabilă și prin longevitatea sa. Cele două sonde, Voyager 1 și Voyager 2, au fost lansate în 1977, profitând de o configurație rară a planetelor exterioare. Ambele poartă la bord celebrul Golden Record, un disc placat cu aur și cupru care conține imagini, sunete de pe Pământ, muzică și saluturi în numeroase limbi, conceput ca un mesaj simbolic adresat unor eventuali observatori din afara Sistemului Solar.

Un mesaj trimis dincolo de Soare

Intrarea lui Voyager 1 în spațiul interstelar nu a însemnat părăsirea completă a influenței Soarelui. Cercetătorii au arătat că sonda se afla într-o regiune de tranziție, în care unele efecte ale Soarelui încă puteau fi detectate. Totuși, evenimentul a reprezentat o bornă fundamentală: pentru prima dată, un obiect creat de oameni a început să măsoare direct mediul dintre stele.

Voyager 1 continuă să fie considerată cea mai îndepărtată construcție umană. La bord mai funcționează o parte dintre instrumentele științifice, iar datele transmise de sondă oferă cercetătorilor informații despre particulele, câmpurile magnetice și plasma din spațiul interstelar.

25 august 2012 rămâne, astfel, una dintre datele emblematice ale explorării spațiale moderne: ziua în care Voyager 1 a devenit primul mesager al civilizației umane care a trecut dincolo de heliosferă și a început să exploreze, în mod direct, mediul dintre stele. Confirmarea oficială a acestei performanțe a fost făcută de NASA în septembrie 2013, după analiza unor date obținute la milioane de kilometri distanță de Pământ.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News