Rămâi conectat

Actualitate

Cât durează forma asimptomatică de COVID-19? Absența simptomelor nu înseamnă întotdeauna recuperare

Ziarul Unirea

Publicat

în

Cât durează forma asimptomatică de COVID-19? Absența simptomelor nu înseamnă întotdeauna recuperare

Atenția oamenilor de știință germani a fost atrasă de trei cazuri de Covid-19, care au durat, nici mai mult, nici mai puțin decât 37 de zile, deși boala a decurs fără simptome. Cercetătorii și-au expus punctele de vedere legate de acest subiect într-un articol publicat în Allergy.

Printre altele, experții germani atrag atenția că este greșit ca o persoană să iasă din izolare după 14 zile, iar absența simptomelor nu înseamnă întotdeauna recuperare, singura dovadă că boala a trecut este rezultatul negativ al testului PCR efectuat la interval de două zile.

În general se știe că pacienții care au suferit o formă severă a infecției cu coronavirus pot rămâne purtători de virus câteva săptămâni, ba chiar luni după însănătoșire. Dar până acum nu se știe cât timp sunt purtători ai virusului SARS-CoV-2 persoanele care au trecut prin boală fără simptome.

Elit - Gustul Desăvârșit

Oamenii de știință au descris cazuri în care doi bărbați în vârstă de 27 și 36 de ani, precum și o femeie în vârstă de 36 de ani, au rămas purtători activi ai virusului în nazofaringe până la 37 de zile, dar nu au prezentat niciun simptom al bolii. În toate cazurile, prezența virusului a fost confirmată prin teste PCR, efectuate la intervale regulate de timp.

În plus, au fost utilizate o serie de alte analize care au confirmat prezența virusului. Acest lucru înseamnă că persoane aparent sănătoase au fost, pentru ceilalți din jur, potențiali purtători periculoși ai virusului timp de două sau mai multe săptămâni. De asemenea, acești pacienți au avut un nivel mai ridicat de anticorpi IgG și IgM decât cei cu simptome pronunțate.

Astfel, studiul confirmă faptul că pacienții asimptomatici pot rămâne purtători și distribuitori de virus periculoși timp de mai multe săptămâni, iar acest lucru poate fi descoperit doar folosind un test PCR.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

„CAMPIONI” la inflație: România, printre ţările cu cea mai mare inflaţie din UE, în februarie 2023

Ziarul Unirea

Publicat

în

„CAMPIONI” la inflație: România, printre ţările cu cea mai mare inflaţie din UE, în februarie 2023

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în februarie până la 9,9%, de la 10% luna precedentă, dar Ungaria, Letonia, Cehia, Estonia, Polonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România sunt statele membre UE cu cel mai ridicat indice al preţurilor de consum, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În februarie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (25,8%), Letonia (20,1%), Cehia (18,4%), Estonia (17,8%), Polonia şi Lituania (ambele cu 17,2%), Slovacia (15,4%), Bulgaria (13,7%) şi România (13,4%, similar cu nivelul din ianuarie). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (4,8%), Belgia (5,4%) şi Spania (6%).

Elit - Gustul Desăvârșit

Comparativ cu ianuarie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă în două, şi a crescut în zece ţări.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 8,6% în ianuarie la 8,5% în februarie. Este a patra lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un avans record, de 10,6%.

Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea preţurilor la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări care au crescut cu 3,10 puncte procentuale, urmate de preţurile la servicii, care au înregistrat un avans de 2,02 puncte procentuale şi preţurile la energie, care au crescut cu 1,64 puncte procentuale.

În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 5,3% în 2023, faţă de un avans de 6,3% prognozat în decembrie, pentru ca ulterior să se reducă la 2,9% în 2024 şi la 2,1% în 2025.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Câți bugetari erau în România în luna februarie 2023? În ce domenii sunt cel mai mare număr de posturi?

Ziarul Unirea

Publicat

în

Câți bugetari erau în România în luna februarie 2023? În ce domenii sunt cel mai mare număr de posturi?

În luna februarie a anului 2023, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a fost de 1.276.584, cu 2.411 mai puține în comparație cu luna precedentă. Un procent de 63,8% din posturi sunt în administrația publică centrală, arată Agerpres.

Din totalul celor 815.586 de angajaţi din administraţia publică centrală, 600.729 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (minus 1.679 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023).

Elit - Gustul Desăvârșit

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 295.222 (294.930 în ianuarie 2023), Ministerul Afacerilor Interne – 125.206 (125.548 în luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale – 71.902 (73.387 în ianuarie 2023), Ministerul Finanţelor – 24.709 (24.779 în ianuarie) şi Ministerul Sănătăţii -18.195 (18.236 în luna anterioară).

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.214 posturi (minus 11 faţă de luna anterioară), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.484 (minus 147), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.159 de posturi ocupate (minus 303).

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie, 460.998 de persoane (minus 272), dintre care 281.048 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 7) şi 179.950 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 265).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vaccinurile pe care trebuie să le facă femeile însărcinate pentru a-și proteja copilul în primele luni de viață

Ziarul Unirea

Publicat

în

Vaccinurile pe care trebuie să le facă femeile însărcinate pentru a-și proteja copilul în primele luni de viață

Până la vârsta de două luni, când va face primele vaccinuri, bebelușul va fi protejat datorită vaccinurilor făcute de mamă.

”Există o categorie importantă, este vorba despre vaccinarea gravidelor, unde, la fiecare sarcină, le consiliez în ceea ce privește vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, precum și vaccinarea anti-gripală, plus vaccinarea COVID, în ultima perioadă. Este foarte important pentru că trebuie asigurată o protecție pentru copii, în primele luni de viață, când nu pot beneficia de programul național de vaccinare. Tusea convulsivă este una dintre afecțiunile care încă mai apar la sugari, poate determina apariția unei boli care poate să ducă chiar la deces. O gravidă imunizată transferă transplacentar anticorpii pentru bebeluș, iar, din momentul în care se vor naște, bebelușii vor avea protecție până în momentul în care administrăm schema de vaccinare de la vârsta de două luni” a spus dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF, în cadrul dezbaterii ”Vaccinul, cel mai puternic stimulent al imunității”, organizată de DCMedia Group.

Elit - Gustul Desăvârșit

În continuarea discuției, prof. univ. dr. Doina Pleșca, medic primar pediatrie, a precizat: ”Este foarte important să transmitem un mesaj către viitoarele mămici, acela că, la acest moment, în lume, sunt vaccinate împotriva gripei și a tusei convulsive gravidele. Așteptăm cu viu interes ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat să se poată vaccina această categorie de vârstă și de stare biologică și împotriva virusului sinciţial respirator. Scopul nostru este să limităm la maximum infecțiile în primele luni de viață ale copilului”. Medicul pediatru a continuat prin a preciza că ”virusul sinciţial respirator este principalul virus responsabil de îmbolnăviri, de bronșolite și pneumonii în primele luni de viață ale copilului, fiind responsabil de marea majoritate a deceselor la vârste mici. Interesul nostru este să realizăm o trecere pasivă a anticorpilor materno-fetali, deci de la mamă la făt și să-i asigurăm noului născut o protecție pentru lunile în care se poate dezvolta imunologic”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare