Care este venitul mediu în România, și câți bani sunt folosiți pentru mâncare și impozite. Studiu al INS
Veniturile totale medii lunare ale populaţiei din România pe o gospodărie au fost de 5.077 lei în al doilea trimestru al acestui an, iar cheltuielile totale au ajuns, în medie, la 4.163 de lei lunar/gospodărie, reprezentând 82% din nivelul veniturilor totale, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.
La nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 1.973 lei pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.618 lei/persoană.
Potrivit sursei citate, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.693 lei lunar pe gospodărie (1.823 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 384 lei lunar pe gospodărie (149 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).
INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural, scrie Agerpres.
Potrivit datelor statistice, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%).
INS menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în trimestrul II 2020, în medie, 37,7% din consumul gospodăriilor.
Veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei). Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.
sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Scumpiri de până la 7% în România, exclusiv din cauza creșterii prețului la motorină: Lista produselor și serviciilor afectate
Scumpiri de până la 7% în România, exclusiv din cauza creșterii prețului la motorină: Lista produselor și serviciilor afectate Mai multe produse s-au scumpit în România cu până la 7% de la începutul anului 2026, exclusiv din cauza creșterii prețului la motorină. În economie există scumpiri care se văd imediat și scumpiri care se infiltrează […]
Maia Sandu respinge speculaţiile privind o candidatură la Preşedinţia României: „De ce să candidez? România are un preşedinte, un președinte bun
Maia Sandu respinge speculaţiile privind o candidatură la Preşedinţia României: „De ce să candidez? România are un preşedinte, un președinte bun Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că va respecta prevederile Constituției și nu intenționează să candideze pentru un nou mandat la conducerea statului. Totodată, aceasta a respins speculațiile potrivit cărora, în viitor, ar […]
Sute de profesori au plecat din sistem în România de la începutul anului școlar 2025-2026 ca efect al măsurilor din „Legea Bolojan”
Sute de profesori au plecat din sistem în România de la începutul anului școlar 2025-2026 Aproape 370 de cadre didactice au demisionat din învățământul preuniversitar în perioada septembrie–decembrie 2025, se menționează într-un răspuns transmis de Ministerul Educației în urma unei interpelări parlamentare privind efectele modificărilor aduse de așa-numita „Lege Bolojan”, potrivit EduPedu.ro. „În perioada septembrie–decembrie […]