Când pică Rusaliile în 2019 și câte zile libere vor avea legal românii
Când pică Rusaliile în 2019 și câte zile libere vor avea legal românii?
Sărbătoarea Sfântă a Rusaliilor este prăznuită anual la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paști. Anul acesta vom sărbători Rusaliile pe 16 iunie. Astfel, românii vor avea liber pe 16 iunie, duminică, și pe 17 iunie, luni.
Citește și: Când vor fi Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani: 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025
Ce reprezintă sărbătoarea Rusaliilor?
Sărbătoarea de Rusalii aniversează momentul în care Duhul Sfânt s-a coborât deasupra ucenicilor lui Iisus, la zece zile după ce acesta s-a ridicat la Ceruri, în urma învierii Sale după momentul răstignirii. Rusaliile sunt, așadar, un fel de zi de naștere a Bisericii Creștine.
Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredințați cu puterea de a grăi limbi pe care ei nu le cunoșteau până atunci. Au reușit să descopere atât învățătura Mântuitorului, dar și a altor neamuri în mai multe limbi. Începutul a fost chiar în această zi de Rusalii, când toți iudeii din Ierusalim și din întreg Orientul au înțeles mesajul pe care aceștia îl purtau.
Pelerinii care nu reușeau să își explice cum reușesc Apostolii să grăiască în mai multe limbi îi acuză că ar fi “plini de must”, și anume beți. Atunci Sfântul Petru luă cuvântul pentru a apăra Apostolii dar și pentru a propovădui minunile pe care Mântuitorul nostru le-a făcut.
Conform scrierilor din Noul Testament, evenimentul bisericesc a avut loc în ziua rusaliilor evreiești, la 50 de zile de la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. De aceea, această sărbătoare creștină este cunoscută în rândul credincioșilor și sub numele de Cinzecime.
La început, în Vechiul Testament, Rusaliile erau o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se ofereau roadele pământului. Apoi această devine o aniversare a Legământului ce fusese încheiat la 50 de zile după ieșirea din Egipt.
Rusaliile sau Paștele Trandafirilor
În latina populară, ziua de Rusalii se numea Paștele Trandafirilor, în dialect napoletan se mai spune încă Pasca rusata. În limba aromână se spune Arusali. De aici denumirea în limba română actuală, Rusalii.
Obiceiuri de Rusalii
În ziua de Rusalii, creștinii obișnuiesc să vină la biserică și să aducă frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbilor de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Acestea sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor.
Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 august 1944 – România trece de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial. Cum se sărbătorea în perioada comunistă
23 august 1944 – România trece de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial. Cum se sărbătorea în perioada comunistă Ziua de 23 august a rămăs în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă: România trece de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste. O zi cu […]
23 august 1944, ziua în care Regele Mihai ordonă ca mareşalul Ion Antonescu şi miniştrii săi să fie arestaţi. Proclamația sa
23 august 1944, ziua în care Regele Mihai ordonă ca mareşalul Ion Antonescu şi miniştrii săi să fie arestaţi. Proclamația sa Regele Mihai, în data de 23 august 1944, sprijinit de Blocul Naţional Democratic, l-a convocat pe mareşalul Ion Antonescu la Palatul Regal şi i-a cerut încheierea unui armistiţiu cu puterile aliate. Regele nu era […]
23 august 1595, victoria lui Mihai Viteazul împotriva invadatorilor otomani, la Călugăreni. Moment de cotitură în istoria noastră
23 august 1595, victoria lui Mihai Viteazul împotriva invadatorilor otomani, la Călugăreni. Moment de cotitură în istoria noastră Acum mai bine de patru secole, în luna august 1595, sub comanda marelui vizir Sinan Pașa, o armată puternică a trecut la nord de Dunăre și s-a îndreptat spre București, având ca prim obiectiv ocuparea Valahiei și […]