Călătoria cu minorii în străinătate după intrarea României în Schengen. Ce s-a schimbat. Documentele obligatorii
Călătoria cu minorii în străinătate după intrarea României în Schengen. Ce s-a schimbat. Documentele obligatorii
După intrarea României în spațiul Schengen, de la 1 ianuarie 2025, au existat câteva modificări legislative în ceea ce privește noul statut al graniților. Cu toate acestea, regulile pentru ieșirea minorilor din țară au rămas la fel de stricte.
Citește și: VIDEO | Un câine simpatic, vedeta unui moment istoric: A fost primul care a traversat granița la Vama Petea, la intrarea în Schengen a României. S-a strecurat pe sub barieră, în aplauzele polițiștilor de frontieră

Noile adaptări legislative
Odată cu aderarea la Schengen, Legea nr. 248/2005, care reglementează regimul liberei circulații a cetățenilor români, a fost actualizată prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024. Noile prevederi specifică faptul că:
-Minorii pot ieși din țară către statele Schengen doar dacă îndeplinesc toate cerințele stabilite de legislația română.
-Verificările polițiștilor de frontieră, care anterior erau limitate la aeroporturi, porturi și alte puncte de trecere aeriene sau maritime, se aplică acum și granițelor terestre.
Această extindere a verificărilor la toate tipurile de granițe asigură un control mai riguros, chiar dacă, în cadrul Schengen, granițele interne nu sunt supuse controalelor sistematice.
Condiții generale pentru călătoria minorilor
Legislația în vigoare impune reguli clare privind ieșirea minorilor din țară, în funcție de circumstanțe:
Călătoria alături de ambii părinți:
Dacă minorul este însoțit de ambii părinți, este necesar să prezinte documente valide, precum pașaport sau carte de identitate.
Călătoria cu un singur părinte:
În această situație, părintele însoțitor trebuie să prezinte o împuternicire notarială din partea celuilalt părinte. Excepțiile includ:
-Decesul celuilalt părinte, dovedit prin certificat de deces.
-Exercitarea exclusivă a autorității părintești, dovedită prin hotărâre judecătorească.
Călătoria cu un alt adult:
Dacă minorul este însoțit de o altă persoană majoră, ambii părinți trebuie să ofere acordul printr-o împuternicire notarială.
Călătoria neînsoțită:
Minorii care au împlinit 16 ani pot călători singuri, însă condițiile variază în funcție de statutul lor legal. Cei care au domiciliul sau reședința în țara de destinație nu au nevoie de acordul părinților pentru a părăsi România.
Documentele necesare
Pentru a evita refuzul la frontieră, părinții sau însoțitorii trebuie să se asigure că dețin următoarele documente:
-Acte de identitate valide pentru minor, precum pașaportul sau cartea de identitate. Cerințele exacte depind de vârsta minorului și de statul de destinație.
-Împuterniciri notariale, în cazurile în care minorul nu este însoțit de ambii părinți.
-Documente care atestă circumstanțe speciale, precum certificat de deces sau hotărâri judecătorești privind autoritatea părintească.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]