Călătoria cu minorii în străinătate după intrarea României în Schengen. Ce s-a schimbat. Documentele obligatorii
Călătoria cu minorii în străinătate după intrarea României în Schengen. Ce s-a schimbat. Documentele obligatorii
După intrarea României în spațiul Schengen, de la 1 ianuarie 2025, au existat câteva modificări legislative în ceea ce privește noul statut al graniților. Cu toate acestea, regulile pentru ieșirea minorilor din țară au rămas la fel de stricte.
Citește și: VIDEO | Un câine simpatic, vedeta unui moment istoric: A fost primul care a traversat granița la Vama Petea, la intrarea în Schengen a României. S-a strecurat pe sub barieră, în aplauzele polițiștilor de frontieră

Noile adaptări legislative
Odată cu aderarea la Schengen, Legea nr. 248/2005, care reglementează regimul liberei circulații a cetățenilor români, a fost actualizată prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024. Noile prevederi specifică faptul că:
-Minorii pot ieși din țară către statele Schengen doar dacă îndeplinesc toate cerințele stabilite de legislația română.
-Verificările polițiștilor de frontieră, care anterior erau limitate la aeroporturi, porturi și alte puncte de trecere aeriene sau maritime, se aplică acum și granițelor terestre.
Această extindere a verificărilor la toate tipurile de granițe asigură un control mai riguros, chiar dacă, în cadrul Schengen, granițele interne nu sunt supuse controalelor sistematice.
Condiții generale pentru călătoria minorilor
Legislația în vigoare impune reguli clare privind ieșirea minorilor din țară, în funcție de circumstanțe:
Călătoria alături de ambii părinți:
Dacă minorul este însoțit de ambii părinți, este necesar să prezinte documente valide, precum pașaport sau carte de identitate.
Călătoria cu un singur părinte:
În această situație, părintele însoțitor trebuie să prezinte o împuternicire notarială din partea celuilalt părinte. Excepțiile includ:
-Decesul celuilalt părinte, dovedit prin certificat de deces.
-Exercitarea exclusivă a autorității părintești, dovedită prin hotărâre judecătorească.
Călătoria cu un alt adult:
Dacă minorul este însoțit de o altă persoană majoră, ambii părinți trebuie să ofere acordul printr-o împuternicire notarială.
Călătoria neînsoțită:
Minorii care au împlinit 16 ani pot călători singuri, însă condițiile variază în funcție de statutul lor legal. Cei care au domiciliul sau reședința în țara de destinație nu au nevoie de acordul părinților pentru a părăsi România.
Documentele necesare
Pentru a evita refuzul la frontieră, părinții sau însoțitorii trebuie să se asigure că dețin următoarele documente:
-Acte de identitate valide pentru minor, precum pașaportul sau cartea de identitate. Cerințele exacte depind de vârsta minorului și de statul de destinație.
-Împuterniciri notariale, în cazurile în care minorul nu este însoțit de ambii părinți.
-Documente care atestă circumstanțe speciale, precum certificat de deces sau hotărâri judecătorești privind autoritatea părintească.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Reguli noi pentru motocicliști în trafic: Vor putea circula pe benzile de autobuz și vor putea trece printre mașinile oprite la semafor. Locuri speciale în parcările publice
Reguli noi pentru motocicliști în trafic: Vor putea circula pe benzile de autobuz și vor putea trece printre mașinile oprite la semafor. Locuri speciale în parcările publice Motocicliștii și conducătorii de mopede din România vor putea circula pe benzile rezervate transportului public și vor putea înainta printre mașinile oprite la semafor, în anumite condiții. Noile […]
CCR, o nouă amânare în cazul sesizării lui Grindeanu privind programul SAFE de 16 miliarde de euro. Care este miza deciziei Curții Constituționale
CCR, o nouă amânare în cazul sesizării lui Grindeanu privind programul SAFE de 16 miliarde de euro. Care este miza deciziei Curții Constituționale Curtea Constituţională a amânat miercuri, 7 octombrie 2026, pentru data de 21 octombrie, propunţarea asupra sesizării depuse de Sorin Grindeanu privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, […]
Sesizarea lui Ilie Bolojan în cazul restanţelor salariale ale magistraţilor, respinsă de CCR. Urmează pronunţarea în procesul pentru restanţele de 4,8 miliarde de lei
Sesizarea lui Ilie Bolojan în cazul restanţelor salariale ale magistraţilor, respinsă de CCR. Urmează pronunţarea în procesul pentru restanţele de 4,8 miliarde de lei Curtea Constituţională a decis miercuri, 7 octombrie 2026, că între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a existat un conflict juridic de natură constituţională în ceea ce priveşte […]
