Călătoria cu minorii în străinătate după intrarea României în Schengen. Ce s-a schimbat. Documentele obligatorii
Călătoria cu minorii în străinătate după intrarea României în Schengen. Ce s-a schimbat. Documentele obligatorii
După intrarea României în spațiul Schengen, de la 1 ianuarie 2025, au existat câteva modificări legislative în ceea ce privește noul statut al graniților. Cu toate acestea, regulile pentru ieșirea minorilor din țară au rămas la fel de stricte.
Citește și: VIDEO | Un câine simpatic, vedeta unui moment istoric: A fost primul care a traversat granița la Vama Petea, la intrarea în Schengen a României. S-a strecurat pe sub barieră, în aplauzele polițiștilor de frontieră

Noile adaptări legislative
Odată cu aderarea la Schengen, Legea nr. 248/2005, care reglementează regimul liberei circulații a cetățenilor români, a fost actualizată prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024. Noile prevederi specifică faptul că:
-Minorii pot ieși din țară către statele Schengen doar dacă îndeplinesc toate cerințele stabilite de legislația română.
-Verificările polițiștilor de frontieră, care anterior erau limitate la aeroporturi, porturi și alte puncte de trecere aeriene sau maritime, se aplică acum și granițelor terestre.
Această extindere a verificărilor la toate tipurile de granițe asigură un control mai riguros, chiar dacă, în cadrul Schengen, granițele interne nu sunt supuse controalelor sistematice.
Condiții generale pentru călătoria minorilor
Legislația în vigoare impune reguli clare privind ieșirea minorilor din țară, în funcție de circumstanțe:
Călătoria alături de ambii părinți:
Dacă minorul este însoțit de ambii părinți, este necesar să prezinte documente valide, precum pașaport sau carte de identitate.
Călătoria cu un singur părinte:
În această situație, părintele însoțitor trebuie să prezinte o împuternicire notarială din partea celuilalt părinte. Excepțiile includ:
-Decesul celuilalt părinte, dovedit prin certificat de deces.
-Exercitarea exclusivă a autorității părintești, dovedită prin hotărâre judecătorească.
Călătoria cu un alt adult:
Dacă minorul este însoțit de o altă persoană majoră, ambii părinți trebuie să ofere acordul printr-o împuternicire notarială.
Călătoria neînsoțită:
Minorii care au împlinit 16 ani pot călători singuri, însă condițiile variază în funcție de statutul lor legal. Cei care au domiciliul sau reședința în țara de destinație nu au nevoie de acordul părinților pentru a părăsi România.
Documentele necesare
Pentru a evita refuzul la frontieră, părinții sau însoțitorii trebuie să se asigure că dețin următoarele documente:
-Acte de identitate valide pentru minor, precum pașaportul sau cartea de identitate. Cerințele exacte depind de vârsta minorului și de statul de destinație.
-Împuterniciri notariale, în cazurile în care minorul nu este însoțit de ambii părinți.
-Documente care atestă circumstanțe speciale, precum certificat de deces sau hotărâri judecătorești privind autoritatea părintească.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Doliu în presa românească: Jurnalistul Patrick André de Hillerin a murit la 52 de ani Jurnalismul românesc este în doliu după moartea lui Patrick André de Hillerin, unul dintre fondatorii Academiei Cațavencu și ai revistei Cațavencii. Jurnalistul s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani, în urma unui accident vascular cerebral (AVC), potrivit […]
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii Studenții pot călători cu trenul la tarife reduse cu 90% sau 50% în anul universitar 2026-2027, însă facilitățile vin cu reguli stricte privind vârsta, traseul și documentele necesare. CFR Călători a anunțat condițiile de acordare […]
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege Autoritatea Electorală Permanentă propune reducerea unor termene electorale, de la 90 la 75 de zile pentru anunțarea datei scrutinului, și stabilirea unui calendar accelerat în cazul dizolvării Parlamentului. Campania electorală de […]