Săptămâna de lucru de 4 zile: Când ar putea deveni realitate în România?

Săptămâna de lucru de 4 zile ar putea deveni foarte curând o realitate și în țara noastră.

Uniunea Europeană (UE) ar trebui să implementeze un program de muncă de patru zile pe săptămână – în sectoarele afectate de o penurie a forţei de muncă – îndeamnă, într-un interviu acordat agenţiei oficiale portugheze de presă Lusa, comisarul european însărcinat cu Munca şi Drepturile Sociale Nicolas Schmit, relatează Euractiv.

”Cred că este un lucru care avansează treptat (…), pentru că noile generaţii au o anumită viziune despre echilibrul între muncă şi viaţa personală”, declară Schmit.

”Eu sunt deschis acestui lucru”, precizează el.

Portugalia deja implementează proiectul

Portugalia implementează un proiect-pilot în acest domeniu, însă comisarul subliniază că ”nu există o poziţie comună” a UE asupra unei scurtări a săptămânii de muncă.

”Cred că este un lucru care se va întâmpla în baza unor acorduri între partenerii sociali”, declară el.

El oferă exemplul Germaniei, unde cel mai mare sindicat cere o avansare în implementarea săptămânii de muncă de patru zile şi în care unele companii prezintă soluţii în vederea recrutării de muncitori – şi anume în sectorul transporturilor.

”Problema reducerii timpului de muncă poate fi o modalitate de a atrage” muncitori, declară el.

”Cum unele sectoare întâmpină dificultăţi în a atrage oameni, poate că trebuie să devină mai atractive”, consideră el, subliniind că ”acesta este un lucru care se negociază între partenerii sociali”.

În Uniunea Euroeană (UE), ”cea mai mare problemă nu este atât şomajul”, ci mai degrabă lipsa forţei de muncă.

”Multe sectoare caută cu disperare angajaţi şi nu-i găsesc, pentru că oamenii nu vor să muncească în ele şi nu au competenţele potrivite”, subliniază comisarul european.

”Pe piaţa muncii, avem în continuare nepotriviri mari ale competenţelor”, o situaţie pe care UE este necesar să o abordeze, îndeamnă el.

În Portugalia, în cadrul ”Agendei Muncii Decente”, un proiect pilot urmează să testeze voluntar săptămâna de muncă de patru zile – fără o reducere a salariului.

La bilanţul primei faze a acestui proiect pilot, prezentat în martie, s-a anunţat că, în faza a doua au rămas 46 dintre 99 de companii interesate.

Între principalele motive din cauza cărora companiile nu au intrat în faza de pregătire se află perspectivele economice mondiale, nevoia unor investiţii financiare, complexitatea implementării programului.

”Aceasta nu este cea mai bună soluţie a problemei”, au motivat unele companii, iar altele că profitul măsurii ”nu va fi mare”.

Majoritatea celor 46 de companii rămase acest proiect guvernamental au până la zece muncitori, iar cinci au peste 1.000 de muncitori.

Principalele domenii de activitate ale companiilor din faza a doua a proiectului sunt consultanţa, ştiinţa, tehnica şi activităţi similare (40%), educaţia, informarea şi comunicarea (câte 15%).

Greva profesorilor 2023: De ce nu pot crește salariile cu 25%, cum își doresc sindicaliștii

Greva profesorilor din România continuă și săptămâna viitoare. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat că solicitarea profesorilor de creștere a salariilor cu 25% nu se poate realiza, în acest moment din cauza faptului că România și-a asumat prin PNRR o formă a Legii salarizării, care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie.

Citește și: Greva profesorilor: Ordonanță pentru salariile din învățământ, „ca urmare a discuţiilor purtate cu sindicatele”

„Este vorba de 63.000 de oameni din Educație, cu majorarea de sume duse până la finalul aplicării legii, adică până la grila din 2022. Concret înseamnă 300 de milioane în total, pentru până la sfârșitul anului. Nu am calculat separat pentru personalul nedidactic. Noi am făcut impactul bugetar împreună cu Ministerul de Finanțe pe toată grila. Colegii noștri de la Educație sigur ne pot spune suma”, a spus Marius Budăi, vineri, la Antena 3 CNN.

„Ceea ce s-a discutat deja se lucrează și eu cred că ştiţi care este mersul legislativ. (…) Se lucrează la documente între Ministerul Educației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, nu s-a întrerupt nimic.

Citește și: GREVA profesorilor: Ce le propune Guvernul pentru a se întoarce la cursuri

Se lucrează la această ordonanță și mergem mai departe”, a spus Budăi, susţinând că nu poate da o OUG de pe o zi pe alta. În acest timp, intrăm în a doua săptămână de grevă în educație, deja se amână și înscrierea în clasa pregătitoare şi s-a amânat și evaluarea la clasa a VI-a.

„Nu e o ordonanță care să fie scrisă la Ministerul Muncii. Se lucrează între Ministerul Educației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu siguranță colegii vă vor anunța în cel mai scurt timp statusul (…).

Astăzi am venit cu această ordonanță de urgență pentru aplicarea legii 153 pe anexa numărul 8 la final de 2022. Tot astăzi au început colegii mei Ligia Deca și cu Marcel Boloș să lucreze pe documentul ce conține prevederi privitoare la acele măsuri pe care le-am trecut în calendarul discutat cu sindicatele și propus către sindicate”, a mai spus ministrul Muncii.

Data până la care nu se poate modifica Legea salarizării

Întrebat dacă se poate realiza solicitarea profesorilor de majorare a salariilor cu 25%, Budăi a replicat: „înțeleg curiozitatea și nevoia de a informa, dar vreau să vă spun un lucru: n-o să fac o negociere și n-o să arunc niciun fel de alte oferte la televizor.

Nu tratăm educația ca la piață: mai pune tu, mai dau eu și vedem unde am ajuns. Le discutăm în cadrul unor negocieri oneste între parteneri (…).

Am explicat liderilor de sindicat, explic și acum: dumnealor sunt cu grila de salarizare la nivel de 2022. Condiționalitățile din PNRR și faptul că legea salarizării este la reformă în PNRR ne pun în situația ca de acum până la 1 ianuarie, când vrem să intre în vigoare noua lege a salarizării, să nu putem opera modificări asupra anexelor legii, adică să ieșim de peste nivelul de 2022.

Noi am dat majorări în 2022, știți foarte bine, și acum, la început de an, care au adus cadrele didactice la nivelul din 2022, însă pe această perioadă, dacă am face acest lucru, se pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR și atunci ne-am propus aceste măsuri pe care le-am discutat, suntem în dialog, este dialogul nostru cu dumnealor.

Asta este situația acum. Nu putem face intervenții la legea salarizării acolo unde nivelul din 2022 este deja acolo.

Eu rămân în aceeași notă, îi consider extrem de importanți pe dascălii noștri și n-o să fac nicio negociere în spaţiul public. Pot să spun doar atât, că suntem dispuși să ne întâlnim de ori câte este ori este nevoie și să discutăm”, a încheiat ministrul Muncii, Marius Budăi.

Legea pensiilor speciale urmează să fie depusă în Parlament. Pensiile de serviciu ar urma să fie impozitate progresiv

În cursul zilei de luni, coaliția de guvernare va depune în Parlament amendamentele la legea pensiilor de serviciu, conform unor surse politice ale stiripesurse.ro.

Citește și: Indexare pensii 2023: O nouă regulă negociată de România cu Comisia Europeană

„Săptămâna viitoare, cel târziu peste două săptămâni, vrem ca legea să intre la votul final”, au adăugat sursele citate.

Amendamentele vin să transpună rezultatul negocierilor între Guvern, Banca Mondială și Comisia Europeană în privința reformei pensiilor speciale.

Citește și: Noutăți pensii 2023 | Ce șanse sunt să mai crească pensiile în acest an?

Pensiile de serviciu ar urma să fie impozitate progresiv, doar pentru partea de necontributivitate, cu un procent care poate urca până la 15%.

La ce să ne așteptăm

Reajustarea procentului aferent bazei de calcul, plafonarea veniturilor astfel încât să nu depăşească nicio pensie salariul, eliminarea perioadelor asimilate şi supraimpozitarea sunt printre modificările care se vor regăsi în lege.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a agreat cu reprezentanţii Comisiei Europene o serie de principii şi criterii legate de sistemul de pensii, printre care:

1. Creşterea treptată a vârstei de pensionare, în conformitate cu sistemul public de pensii, până la 65 de ani. `Astfel, fiecare om care lucrează în România va trebui să fie echivalent, să nu fie deosebiri între cei care lucrează în anumite sisteme şi cei care lucrează în sistemul public de pensii şi vor avea o vârstă de pensionare până la vârsta de 65 de ani, aşa cum este prevăzută gradual şi în legea din sistemul public de pensii”, a explicat ministrul Muncii.

Citește și: PENSII 2023: Cât costă o lună de vechime în câmpul muncii. Suma se poate achita și în rate

2. Drepturile de pensii vor fi calculate prin creşterea treptată a perioadei de contribuţie, aşa cum este prevăzut şi în sistemul public, astfel încât la finalul acestei perioade să se ajungă treptat ca raportarea să fie făcută la întreaga perioadă. „Deci nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportare la întreaga perioadă”, a punctat Marius Budăi.

3. Un alt principiu este creşterea treptată a vechimii necesare în specialitate pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare, deoarece, în proiectul iniţial au fost anumite raportări la un anumit stagiu minim de cotizare.

Citește și: IMPOZITARE PENSII 2023: Pensiile mai mici de 3.000 de lei ar putea fi scutite de impozit

4. Ministrul Muncii a mai menţionat că un alt principiu vizează eliminarea unor categorii de indemnizaţii şi pensii stabilite şi plătite în baza unor legi speciale.