În interiorul Cetății Alba Carolina există o clădire în paragină, aflată în proprietatea Ministerului Apărării Naționale, care ocupă întreaga suprafaţă a careului care delimitează Piaţa Cetăţii pe latura de Est.

Clădirea, acum dezafectată, a fost una dintre primele şi cele mai importante unităţi militare din Cetatea Alba Iulia, preluate în toamna anului 1918 de Aramata Română de la Armată Austriacă.

Problema cu acest imobil – cazarmă militară – este că face o puternică notă discordantă cu celelate clădiri din Piața Cetății care au fost restaurate în amplul proces de reabilitare al Cetății Alba Carolina. Cu alte cuvinte imaginea deplorabilă a fațadei cazarmei Regimentul 52 Geniu „Apulum” urâțește centrul istoric al municipiului – practic cea mai vizitată zonă din Alba Iulia, locul în care se organizează anual zeci de evenimente la care participă, fără exagerare, multe zeci de mii de localnici și turiști.

Iar Primăria Alba Iulia face de ani de zile demersuri peste demersuri în încercarea de a prelua sub o formă sau alta clădirea, pentru a o putea reabilita. Fără să ceară de la stat niciun ban. În zadar însă! În afară de promisiuni ferme și o corespondență sterilă cu MAPN, municipalitatea nu a obținut absolut nimic, în condițiile în care a demonstrat că și vrea, și poate și știe cum să rezolve această problemă.

 

Poziția MAPN, un exemplu de zădărnicie

Ultima dovadă a rigidității MAPN cu privire la acest subiect, al talentului de a spune nimic prin vorbe meșeșugite, este răspunsul oficial din data de 21 decembrie 2015 la întrebarea adresată de senatorul de Alba, Alexandru Pereș, având ca obiect soluţiile privind reabilitarea clădirii cazărmii din Cetatea Alba Carolina.

 

ÎNTREBARE: Consiliul local şi primăria municipiului Alba lulia au trimis, în luna octombrie 2014, o solicitare către MApN, cu Nr. 76240, în care erau prezentate soluţiile administraţiei locale privind reabilitarea clădirii unde a funcţionat cazarma din Cetatea Alba Carolina, fiind detaliate proiecte referitoare la integrarea acesteia în concepţia arhitecturală unitară a zonei.

Din păcate, proiectele privind punerea în valoare a acelei zone nu pot fi puse în aplicare, întrucât cazarma se află în domeniul public al statului român şi în administrarea MApN, situaţie juridică nefavorabilă investirii fondurilor publice gestionate de administraţia locală.

Deşi autorităţile locale au obţinut acordul verbal al fostului ministru al MApN privind transmiterea în domeniul public local, cazarma, în prezent dezafectată, a rămas în patrimoniul statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Având în vedere aspectele mai sus menţionate şi intenţiile concrete manifestate de autorităţile locale privind modernizarea zonei respective care contrastează cu aspectul general al Cetăţii Alba Carolina, vă solicit, domnule ministru, să analizaţi din nou propunerea privind transferul clădirii fostei cazarme în administrarea Consiliului Local al municipiului Alba lulia.

 

RĂSPUNSUL Ministrului tehnocrat al Apărării Naționale – Mihnea Ioan MOȚOC:

„Imobilul ce face obiectul acestei intervenţii parlamentare este în atenţia instituţiei militare în scopul găsirii unei soluţii viabile şi solide, care să respecte prevederile legale în vigoare, agreată atât de Primăria Municipiului Alba lulia cât şi de Ministerul Apărării Naţionale.

În acest sens este necesară includerea şi responsabilizarea celor direct implicaţi, pentru consolidarea demersurile deja întreprinse, depăşindu-se stadiul corespondenţei purtate pe parcursul ultimilor doi ani şi fundamentării unor măsuri concrete care să răspundă cerinţelor funcţionale şi administrative ale autorităţii publice locale respective precum şi atribuţiilor strategice şi de apărare ale instituţiei militare.

Menţionăm că disponibilitatea Ministerului Apărării Naţionale pentru deblocarea acestei situaţii a fost comunicată şi prin răspunsul transmis cu scrisoarea nr. M 1816 din 26.11.2015.”

 

Poate de la domnul Mircea Dușa da, dar de la ministrul tehnocrat Mihnea Moțoc în niciun caz nu ne așteptam la un astfel de răspuns, având în vedere nivelul său intelectual și de pregătire – Reprezentant al României în Consiliul de Securitate al ONU, ambasador extraordinar și plenipotențiar, Reprezentant Permanent al României pe lângă ONU — New York, Șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, decorat cu Ordinul național ”Pentru Merit” al României în grad de Comandor, ”pentru servicii deosebite aduse în politica externă a țării și cu Ordinul ”Meritul Diplomatic” în grad de Ofițer ”în semn de înaltă apreciere pentru activitatea remarcabilă desfășurată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, etc.

 

În concluzie, în lipsa întrevederii vreunei soluții la această problemă, Primăria Alba Iulia merită o bilă albă, iar MAPN și ministrul tehnocrat o mare bilă neagră.

 

Cazarma Pionierilor ”Franz Josef”

Cazarma Pionerilor a fost construită între anii 1897-1898 fiind una dintre primele şi cele mai importante unităţi militare din Cetatea Alba Iulia, preluate în toamna anului 1918 de militarii români.

După relatările contemporanilor, în curtea acesteia s-a format primul pluton de gardă națională (comandat fiind sergentul Ovidiu Gritta), înzestrat cu uniforme de pionieri și arme confiscate din depozitele Corpului VII Armată austriac.

Prin apariția unor corpuri de clădire care au fost dispuse independent pe cele patru laturi ale cazărmii, s-a format o amplă curte interioară. Edificiul a fost ridicat pe locul unei foste mănăstiri și biserici, iar în timpul construcției au ieșit la iveală mai multe vestigii arheologice aparținând castrului Legiunii XIII Gemina.

Clădirea care găzduia în timpul Primului Război Mondial un mare depozit militar austro-ungar, a fost preluată în toamna anului 1918 de către Garda Națională Românească locală. Garda fusese înființată la 4 noiembrie 1918 la Alba Iulia și funcționa sub conducerea unui sfat militar alcătuit din 12 membri. Căpitanului Negruț, conducătorul sfatului militar și protopopul Teculescu, președintele Consiliului Național local, au fost cei care au luat decizia de a ocupa cazarma. Imediat clădirea devine sediul Gărzii Naționale, compusă la început din 120 persoane, soldați reîntorși de pe front. Treptat numărul lor se va mări, ajungând ca la 1 decembrie 1918, să aibă un efectiv de 817 soldați.

După 1918, complexul de clădiri îşi păstrează destinaţia militară transformându-se în Cazarma „Carol I”. Aici au fost instalate noile unităţi române de pionieri cunoscute în timp sub diferite denumiri: Regimentul 6 Pionieri (1922 – 1923); batalionul 198 Pionieri (1952 – 1959); Regimentul 52 Pionieri (1959 – 1974); Regimentul 52 Geniu (1975); Regimentul 52 Geniu „Apulum” (1990).

SURSA: Gheorghe FLEŞER – ”Alba Iulia. Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”

 

Bogdan PRESECAN