Bibliotecile comunale, tot mai puţine în judeţul Alba: Doar o parte dintre bibliotecarii din județ, angajați pe o funcție specifică

Bibliotecile comunale, tot mai puţine în judeţul Alba: Doar o parte dintre bibliotecarii din județ, angajați pe o funcție specifică

Doar peste jumătate din cele 78 de municipii, oraşe şi comune din judeţul Alba mai au biblioteci publice. În mediul rural, din cele 67 de comune, mai sunt biblioteci funcţionale în general în cele din zona Munţilor Apuseni şi izolat în restul teritoriului, cum ar fi la Fărău, Ighiu, Stremţ, Mihalţ şi Şona.

Puţini dintre bibliotecarii din judeţ sunt angajaţi pe această funcţie, cei mai mulţi având doar atribuţii de bibliotecă. Chiar dacă bibliotecile publice din Alba sunt subordonate metodologic Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga”, bibliotecarii sunt angajaţi ai primăriilor.

Fiindcă multe dintre biblioteci, inclusiv dintre cele orăşeneşti, au un fond de carte învechit, conducerea Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” a demarat în urmă cu cinci ani un proiect prin care a pus la dispoziţia acestora, dar şi a unor biblioteci şcolare, peste 17.000 de titluri de carte. Bibliotecile respective au primit, în medie, câte 300 de volume, în fapt câte o „minibibliotecă”. Fiind achiziţionate cu fonduri de la Consiliului Judeţean Alba, cărţile rămân în proprietatea Bibliotecii Judeţene, fiind date în custodie către bibliotecile beneficiare.

„Cărţile ne sunt prieteni statornici, ne sunt sfetnici şi nu ne contrazic. Cărţile care ne plac sunt şi urne de amintiri!”, un citat din scriitorul Mihail Sadoveanu, este mesajul care îi întâmpină, încă de la intrare, pe cititorii ce frecventează una dintre cele mai vechi biblioteci comunale din Alba, cea din Mihalţ.

Înfiinţată în 1896, ca Bibliotecă Poporală în cadrul Agenturii ASTREI, instituţia a funcţionat până în 1924, când a devenit bibliotecă a şcolii primare, fiind reînfiinţată ca instituţie de sine stătătoare în 1957.

Bibliotecar la Mihalţ din anul 2006, Margareta Comşa are în fişa postului şi atribuţii legate de Căminul Cultural. Biblioteca funcţionează în incinta acestuia, o clădire reabilitată recent de Primărie printr-o finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În prezent, fondul de carte se ridică la 12.840 de volume, de la enciclopedii şi dicţionare la literatură pentru copii sau cărţi de etnografie. În 2025 au trecut pragul bibliotecii 721 de cititori, care au împrumutat 922 de cărţi, potrivit bibliotecarei Margareta Comşa.

Majoritatea cititorilor sunt copii, dar sunt şi câţiva pensionari care vin şi iau cărţi, a adăugat ea.
Periodic, aici au loc expoziţii tematice, bibliotecara enumerând, printre acestea, cele dedicate lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Marin Sorescu.

Expoziţii de carte sunt organizate şi de Ziua Culturii Naţionale, de Ziua Naţională a Lecturii sau de Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret. Astfel de evenimente au loc şi la grădiniţa şi la şcoala gimnazială din localitate.

De altfel, anul trecut a fost încheiat un acord de colaborare între Biblioteca Comunală Mihalţ şi Şcoala Gimnazială cu clasele I-VIII „Ion Breazu” şi Grădiniţa cu Program Normal Mihalţ, prin care părţile semnatare şi-au propus să introducă copiii în lumea minunată a cărţilor şi să le formeze o atitudine pozitivă faţă de carte.

În afara bibliotecii din Mihalţ, pe Târnave mai este funcţională o singură bibliotecă comunală, la Şona. Aceasta funcţionează într-o clădire aflată în aceeaşi curte în care se găseşte şi casa bibliotecarei, într-un spaţiu de 32 de metri pătraţi.

Lucia Crişan lucrează la biblioteca din Şona de 36 de ani, mai exact din 1990.

„Avem un fond de 17.600 de cărţi. Cred că e a doua bibliotecă comunală din judeţ ca mărime ca fond de carte”, a menţionat Lucia Crişan. Ea a adăugat că, la începutul activităţii sale, în anii ’90, un număr mare de cititori frecventau biblioteca.

Pe măsură ce, din motive financiare, fondul de carte nu a mai fost actualizat şi mai ales după ce calculatoarele şi telefoanele au devenit mai captivante pentru cei mici, şi nu numai, decât o carte în format fizic, numărul de cititori s-a redus simţitor.

„Atunci am luat iniţiativa să fac ceva frumos pentru copiii din comună, am ştiut că au nevoie de aşa ceva”, a spus bibliotecara. Practic, ceea ce face bibliotecara zilnic, după ora 12:00, de mulţi ani, seamănă cu un after-school. „În calitatea de bibliotecar am avut privilegiul să contribui la educaţia şi la dezvoltarea personală a elevilor, în special cu accent pe cei proveniţi din mediile sociale defavorizate. Am avut bucuria ca, în fiecare zi, un număr frumos de copii să treacă pragul bibliotecii, dornici să-şi îmbunătăţească cunoştinţele, să cunoască lucruri frumoase, să-şi facă temele, pentru că noi îi susţinem pe ei, aici învăţăm, scriem, citim, facem temele”, a declarat Lucia Crişan.

Fiecare copil are un portofoliu cu ceea ce face zilnic. Ei au şi caiete de vacanţă.

Bibliotecara le citeşte copiilor poveşti, iar la final aceştia trebuie să spună care este mesajul transmis de povestitor. Ea a adăugat că s-a dedicat acestui proiect „cu tot sufletul”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News