Au fost anunțate 12 direcții prioritare a planului național de redresare a economiei. Anunțul președintelui Klaus Iohannis
Miercuri, președintele Klaus Iohannis, după o ședință pe tema fondurilor europene, a discutat despre stadiul pregătirii planului național de redresare și reziliență. S-au stabilit 12 domenii prioritare în care vor fi folosite cele 30 de milioane de euro, de la Uniunea Europeană.
„În urma unor negocieri foarte dificile, am obținut, la reuniunea Consiliului European din luna iulie, circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani. O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență”, a spus Klaus Iohannis.
„Acest plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor și vor exista, bineînțeles, anumite condiționalități în utilizarea acestor fonduri. Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziției climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu și lung.
Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică și de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administrație”, a spus președintele.
„Sunt fonduri care vor permite investiții majore în educație și sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecințe benefice palpabile pentru români și vor contribui semnificativ la creșterea calității vieții fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, în cadrul întâlnirii de astăzi, am discutat despre modalitățile concrete prin care România va putea accesa integral și utiliza cât mai eficient aceste fonduri”, a spus el.
„Am stabilit 12 direcții prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar.
Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență, și anume: I – Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică și reziliență”, a adăugat el.
Iohannis a spus că are încredere că Guvernul va reuși să obțină banii puși acum la dispoziție de Uniunea Europeană, deoarece absorbția fondurilor europene a crescut mult în ultimul an.
„Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă și plățile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbției a crescut de la 32% la 46%”, a spus el.
„Vă dau ca exemple de proiecte realizate linia de metrou „Drumul Taberei – Eroilor” și conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni. Tot în acest an, cu eforturi semnificative, au fost deblocate proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova – Pitești ori Centura Bucureștiului. Și acestea sunt doar o parte dintre obiectivele majore de infrastructură a căror finanțare a fost deblocată.
O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea. În acest an, au fost încheiate contractele de finanțare pentru spitalele regionale din Craiova, Iași și Cluj-Napoca și au fost inițiate procedurile legale pentru contractele de achiziție publică necesare realizării proiectului tehnic de execuție. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi”, a adăugat el.
„Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană în ansamblu, dar și noi, fiecare țară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi și mai eficienți. De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziție trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta își propune să facă”, a conchis Iohannis.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Designul monocrom cu adâncime: Folosirea texturilor și tonurilor pentru a evita monotonia
Designul monocrom cu adâncime: Folosirea texturilor și tonurilor pentru a evita monotonia Un spațiu monocrom poate fi o declarație de rafinament atunci când este tratat cu atenție și profunzime. De la primele impresii până la senzațiile subtile pe care le transmite, un astfel de decor nu trebuie să fie niciodată lipsit de personalitate. Chiar de […]
ASTĂZI | Nicuşor Dan va participa, la inițiativa lui Donald Trump, la Consiliul pentru Pace organizat la Washington. România va avea statut de observator
Nicuşor Dan va participa, la inițiativa lui Donald Trump, la Consiliul pentru Pace organizat la Washington. România va avea statut de observator Preşedintele Nicuşor Dan urmează să participe astăzi, joi, 19 februarie, la Consiliul pentru Pace, o iniţiativă a preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, la Washington. Țara noastră va avea statutul de observator. […]
18-20 februarie 2026 | Risc mare de avalanșă, de gradul 4 din 5, în Munții Parâng-Șureanu: Stratul de zăpadă este instabil în primii 30-40 cm
Risc mare de avalanșă, de gradul 4 din 5, în Munții Parâng-Șureanu În intervalul 18 februarie 2026 (ora 20.00) – 20 februarie 2026 (ora 20.00) este risc mare de avalanșă, de gradul 4 din 5, în Munții Parâng-Șureanu. Conform buletinului nivometeorologic emis de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), la peste 1.800 de metri, în Munții […]