Alba Iulia în imagini de epocă: Catedrala Romano-Catolică ”Sfântul Mihail”

Întemeierea la Alba Iulia a Episcopiei Romano-Catolice a Transilvaniei, în secolul al XI-lea, a fost însoţită de edificarea unei biserici-catedrale. Acest prim lăcaş a dispărut anterior invaziei tătarilor (1241), astfel încât după aproape două secole de la edificare, pe vechile ruine, s-a ridicat o nouă biserică.

Acestei etape însemnate de construcţie a monumentului (1247 – 1291), rămas în linii mari până astăzi în forma sa iniţială îi corespunde un amplu decor plastic, cel mai bogat şi divers din epoca romanică târzie transilvăneană.

În timpul principatului autonom al Transilvaniei (1541-1699), catedrala a intrat în folosinţa protestanţilor, pentru a reveni după anul 1715 în posesia catolicilor.

Construită în totalitate din blocuri de piatră cioplită, provenite din ruinele fostului castru roman al Legiunii a XIII-a Gemina, catedrala se prezintă astăzi ca un ansamblu monumental împodobit cu elemente de plastică arhitecturală şi decorativă: portalul monumental în stil gotic timpuriu care marchează intrarea de vest; reliefurile romanice „Maiestas Domini” care decorează la interior şi exterior latura de sud a catedralei; statuile regilor sfinţi ai Ungariei, Ştefan şi Ladislau, cele ale episcopilor Adalbert şi Gelert reliefurile patronului oraşului şi al catedralei Arhanghelul Mihail; altarele din secolul al XVIII-lea şi mai ales numeroasele monumente funerare, în rândul cărora întâlnim sarcofagele voievodului român Iancu de Hunedoara, ale fratelui său Ioan şi ale fiului său Ladislau; cele ale principelui Ioan Sigismund Zapolya şi reginei Isbella; epitafele principalilor arhitecţi ai cetăţii Giovanni Morando Visconti şi Francisco Brilli.

Mai sobru exteriorul edificiului se distinge prin monumentalitatea proporţiilor şi dispoziţia în cruce a Componentelor structurale.

Cu un trecut atât de îndepărtat – peste nouă secole de existenţă – catedrala romano-catolică a suferit numeroase distrugeri (1241, 1277, 1348, 1658; 1661-1662) şi prefaceri, reuşind totodată să-şi păstreze caracteristicile constructive corespunzătoare principalelor stiluri artistice: romanic, gotic, renaştere, baroc.

Existenţa îndelungată, soluţiile constructive deosebite şi mai ales diversitatea reprezentărilor sculpturale, sunt atribute care îi conferă bisericii-catedrale ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia, statutul de unicat în arhitectura şi arta religioasă a evului mediu românesc.

SURSA: Gheorghe FLEŞER – ”Alba Iulia. Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”

_______________________________

În Alba Iulia avem clădiri și monumente vechi de sute de ani însă sunt foarte mulți care nu le cunosc istoria. ziarulunirea.ro vă prezintă o serie de articole în care veți afla despre arhitectura vechiului oraș și veți afla poveștile celor mai importante edificii, așa cum sunt ele prezentate în volumul ”Alba Iulia – Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”, semnat de Gheorghe Fleşer – o carte care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui albaiulian pasionat de cunoașterea și păstrarea memoriei trecutului.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---