”Alba Iulia în imagini de epocă”: Catedrala Ortodoxă ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” – Catedrala Încoronării

Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia prezintă o semnificaţie istorică şi religioasă aparte, înălţarea ei după înfăptuirea Statului Naţional Unitar Român la 1 Decembrie 1918, fiind legată de amintirea fostei ctitorii a lui Mihai Viteazul din cetatea Albei (1597) şi de actul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, ca suverani ai României Mari (1922).

Pentru înălţarea ansamblului religios care a necesitat fonduri substanţiale şi un volum mare de lucrări s-au luat măsuri organizatorice speciale. O „Comisie de încoronare” din care făceau parte printre alţii generalul Coandă, principele Nicolae, generalul Averescu şi ministrul Argetoianu, trebuia să urmărească stadiul execuţiei catedralei, în timp ce „Comisia Lucrărilor”, formată din Marii Maeştri ai încoronării (Tiberiu Eremia, şeful Casei Inginereşti – arhitectul constructor; Anghel Saligni, preşedintele Comisiei pentru zidirea catedralei, arhitectul Victor Gh. Ştefănescu, proiectantul lăcaşului; pictorul Costin Petrescu şi inginerul Demetriu Marcu, şeful şantierului), au fost desemnaţi să realizeze până la data încoronării (15 oct. 1922) monumentala construcţie, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 24 aprilie 1921.

Arhitectural, edificiul se înscrie în seria monumentelor ridicate, încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea, în spiritul curentului naţional de arhitectură, promovat de I. Mincu şi de şcoala sa, curent prin care se preconiza reluarea formelor tradiţionale ale artei naţionale, în special din epoca brâncovenească şi adaptarea lor la specificul constructiv al epocii. Planul în cruce greacă înscrisă, reproduce modelul bisericii Curţii Domneşti din Târgovişte, elementele de plastică decorativă exterioară (ocniţele, brâurile, arcadele) şi turlele, regăsindu-şi de asemenea analogiile la edificiile de cult, constituite în evul mediu la sud de Carpaţi. La interior, decorul pictural datorat, pictorului Costin Petrescu, respectă programul iconografic tradiţional ortodox, la care influenţele apusene sunt evidente.

Decorul interiorului este reîntregit de reuşita realizare artistică a catapetesmei altarului, opera sculptorului C. M. Babic şi a pictorului I. Norocea. Alături şi-au regăsit locul tronurile cu însemnele regale, folosite în momentul solemn al încoronării.

Catedrala a fost ridicată în mijlocul unei incinte dreptunghiulare compuse din patru pavilioane amplasate în colţuri şi legate între ele prin intermediul unei galerii de arcade deschise. în aceste spaţii şi-au avut sediul, în perioada interbelică, Episcopia Armatei şi Muzeul Oraşului.

Din anul 1998 întregul ansamblu este destinat sediului Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia, reînfiinţată ca Episcopie de Alba Iulia, în anul 1975.

SURSA: Gheorghe FLEŞER – ”Alba Iulia. Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”

_______________________________

În Alba Iulia avem clădiri și monumente vechi de sute de ani însă sunt foarte mulți care nu le cunosc istoria. Începând de astăzi, ziarulunirea.ro vă prezintă o serie de articole în care veți afla despre arhitectura vechiului oraș și veți afla poveștile celor mai importante edificii, așa cum sunt ele prezentate în volumul ”Alba Iulia – Orașul și monumentele sale în imagini de epocă”, semnat de Gheorghe Fleşer – o carte care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui albaiulian pasionat de cunoașterea și păstrarea memoriei trecutului.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---