Rămâi conectat

Curier Județean

Acțiune de căutare și deshumare a doi partizani, uciși într-o luptă cu autoritățile comuniste în satul Mesentea, comuna Galda de Jos

Publicat

în

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), organizează în ziua de miercuri, 1 iunie 2016, o acţiune de investigaţii arheologice în satul Mesentea din jud. Alba. Acţiunea are drept obiectiv deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Mârza Traian Gligor Traian01și Gligor Traian, care au murit la 9 martie 1949 într-o confruntare armată cu cadre ale Securității, Miliției și Armatei. Activitățile din teren se vor desfășura în colaborare cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud și Primăria comunei Galda de Jos.

Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cele mai multe formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, au existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Turda şi Cluj. Una din aceste organizații a fost și cea condusă de către Ștefan Popa, fiu de preot ortodox, născut la 17 oct. 1920 în satul Decea, com. Mirăslău, jud. Alba. Acesta a fost sublocotenent în Armata Română și veteran de război. După terminarea războiului și întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, când era student în anul III, era căutat de Siguranță, fiind dat în urmărire pe țară. În aprilie 1949 a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică. Pentru a scăpa de arestare s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, jud. Alba. Aici a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă.

După confruntarea armată de la Bistra-Groși din 4 martie 1949, când organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de ample acțiuni pentru capturarea partizanilor care au reușit să scape din acea înfruntare, precum și pentru arestarea tuturor celor care i-au susținut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securității a fost și anihilarea grupării conduse de Ștefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija și dorea unirea tuturor organizațiilor anticomuniste din zona Apusenilor. Îndeplinirea acestui obiectiv a căzut în sarcina Direcției Regionale de Securitate Sibiu, condusă în acea perioadă de locotenent-colonel Gheorghe Crăciun.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate efective din trupele de securitate și numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcției Regionale de Securitate Sibiu. Operațiunile din teren au fost coordonate personal de către lt. col. Gheorghe Crăciun. În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ștefan Popa își avea baza și adăpostul principal într-o peșteră. Partizanii au reușit să spargă încercuirea și o parte dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, în ziua de 8 martie, cinci partizani au fost surprinși într-o locuință sezonieră. A avut loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost împușcați și doi luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și Ștefan Popa, conducătorul organizației.

Pe baza informațiilor obținute prin tortură de la prizonierii capturați la Bogoloaia, s-a aflat că într-o casă din satul Mesentea erau adăpostiți alți doi membri ai organizației, Mârza Traian și Gligor Traian. Ca urmare, eforturile Securității s-au concentrat asupra acestui obiectiv. În dimineața zilei de miercuri, 9 martie 1949, șapte cadre de Securitate au înconjurat casa, fiind trimisă o femeie înainte pentru a verifica ușa de intrare. Aceasta fiind încuiată, s-a încercat forțarea ei de către securiști, care au fost întâmpinați din interior cu focuri de armă. Retrăgându-se pe poziții prielnice, cadrele de securitate au deschis foc asupra imobilului. Văzându-se că cei doi partizani baricadați în interior nu cedează, s-a cerut sprijin de la Alba Iulia, de unde au venit 25 de persoane din partea Miliției, care s-au alăturat securiștilor aflați la fața locului. Asediul asupra casei a continuat cu forțe sporite, însă partizanii nu au vrut să renunțe la luptă. Ca urmare, prin Direcția Regională de Securitate Sibiu s-a cerut sprijin militar garnizoanei din Alba Iulia, care a trimis un tun anticar și o formațiune de militari, care s-au alăturat în teren efectivelor de la Securitate și Miliție. Obiectivul a continuat să fie atacat cu tot armamentul din dotare, asupra casei fiind aruncate zeci de grenade ofensive și incendiare. În jurul orei 17, cei din interior au încetat să mai răspundă cu foc. Pe acest fond de acalmie au fost aduși doi localnici, care au fost obligați să intre în casă pentru a verifica situația. Aceștia au ieșit după scurt timp afară cu armele partizanilor, anunțând că cei doi sunt morți. La verificarea trupurilor, s-a constatat că Mârza era decedat iar Gligor grav rănit. După afirmațiile martorilor, pentru a-i grăbi moartea, un securist a mai tras în capul lui Gligor Traian două focuri de armă.

În seara acelei zile precum și în cursul zilei următoare, pentru recunoașterea morților dar și pentru înspăimântarea oamenilor, Securitatea a adus mai multe persoane din localitățile natale ale victimelor, dar și oameni deja arestați care au făcut parte sau au susținut organizațiile anticomuniste din zonă. Cadavrele au fost dezbrăcate complet de haine și expuse pe podelele unei încăperi. Mulți oameni din sat și din localitățile învecinate au venit însă și din curiozitate să privească această scenă.

Casa din Mesentea este situată la numărul 1, fiind prima din sat aflată pe partea stângă a drumului ce vine dinspre Galda de Jos. Imobilul este locuit și în prezent dar a fost amplificat ulterior prin adăugarea altor încăperi, însă partea veche se păstrează aproape integral. Urmele asediului sunt încă și acum vizibile în unele locuri de pe pereții exteriori ai casei. În anul 1949 casa se afla în proprietatea lui Silvia Giurgiu (n. 1919), văduvă de război și o sprijinitoare a membrilor organizațiilor anticomuniste din zonă. După incident ea a fost arestată și reținută prima dată la Securitatea din Alba Iulia, apoi transferată la Sibiu, fiind anchetată, torturată și în cele din urmă condamnată la doi ani de închisoare pentru găzduirea celor doi partizani.

Cadavrele au fost înhumate împreună în ziua de 10 martie, într-o groapă ce a fost săpată în grădina casei unde cei doi și-au găsit sfârșitul. După unele surse, unii reprezentanți ai autorităților au propus incendierea corpurilor, lucru care însă nu s-a înfăptuit. Mormântul comun nu a fost niciodată marcat, terenul fiind folosit de-a lungul timpului pentru diverse culturi agricole. Locul mormântului a fost stabilit cu o oarecare aproximație pe baza informațiilor furnizate de câțiva martori supraviețuitori ai evenimentelor, în cursul unor reconstituiri efectuate la fața locului. Amplasamentul gropii comune a fost însă identificat numai după efectuarea mai multor sondaje arheologice. Moartea celor două persoane nu a fost consemnată oficial nicăieri în Registrele de stare civilă, astfel că nu au fost întocmite nici certificate de deces.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Biografiile victimelor.

 MÂRZA TRAIAN s-a născut la 15 decembrie 1925 în satul Galtiu, comuna Sântimbru, jud. Alba. Părinții săi au fost Mârza Ioan și Crișan Eudochia, amândoi de religie greco-catolică. Aceștia au avut împreună patru copii, doi băieți și două fete, în prezent toți decedați. Familia avea o stare materială relativ bună, fiind încadrată în categoria țăranilor mijlocași, iar tatăl fusese primar la Galtiu în timpul guvernărilor liberale din perioada interbelică. A urmat șapte clase primare în localitatea natală după care a rămas lângă părinți, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Mârza Traian a fost încorporat în armată pentru satisfacerea stagiului militar într-o unitate militară din București, unde a dobândit gradul de sergent. Din convingeri politice, în octombrie 1948 a dezertat din armată, s-a întors în localitatea natală și în scurt timp s-a retras în munți, alăturându-se partizanilor din gruparea lui Ștefan Popa. Fratele său, Mârza Aurel (n. 1920–d. 1988), absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, a fost arestat în sept. 1948 pentru activitate contrarevoluționară, executând aproape 14 ani de detenție în mai multe închisori și lagăre de muncă. Dintre urmașii și rudele mai apropiate ale lui Mârza Traian, astăzi mai trăiește singurul fiu al fratelui Aurel și o fiică a uneia dintre surorile sale.

GLIGOR TRAIAN s-a născut la 18 aprilie 1924 în comuna Livezile (fostă Cacova), jud. Alba. Părinții săi au fost Gligor Irimie și Muntean Ana, amândoi de religie greco-catolică. Cei doi au avut împreună patru copii, trei băieți și o fată, în prezent toți decedați. În ordinea venirii pe lume, aceștia au fost Virgil, Gheorghina, Gherasim și Traian. Familia era încadrată în categoria țăranilor mijlocași, având în proprietate o anumită suprafață de pământ și mai multe animale. Gligor Traian a urmat șapte clase primare după care a rămas lângă familie, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Se cunoaște că a fost încorporat în armată pentru îndeplinirea stagiului militar, însă nu se știe când a revenit acasă. Cert este că la sfârșitul anului 1948 el era deja plecat în munți, alături de partizani. Dintre rudele lui Traian, astăzi trăiesc mai mulți nepoți din partea fraților săi.

Cercetările sunt efectuate de un colectiv de arheologi, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă și Horațiu Groza.

Activitățile care prevăd deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești ale victimelor se vor desfășura în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar, care a fost sesizat de către IICCMER în acest caz.

  • Relaţii suplimentare se pot obţine la tel. 0721 400 396 (arheolog Gheorghe Petrov, expert IICCMER).

Ilustrație: Foto Gligor Traian.

Notă: Pentru Mârza Traian nu s-au păstrat fotografii.

                                                                          *  *  *  *  *

Despre IICCMER. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Curier Județean

Judoka Alexandru Sibișan, legitimat la CS Unirea Alba Iulia, medalie de bronz la Gimnaziada din Franța

Publicat

în

Judoka Alexandru Sibișan, legitimat la CS Unirea Alba Iulia, medalie de bronz la Gimnaziada din Franța

Elev al Liceului cu Program Sportiv și judoka legitimat la CS Unirea Alba Iulia, Alexandru Sibișan, a obținut un rezultat extraordinar la Gimnaziada Normandy din Franța – competiție sportivă școlară internațională. Acesta s-a clasat pe locul 3 după ce a câștigat meciuri extrem de dificile, disputate cu sportivi din Algeria și Turcia.

Alexandru Sibișan a luptat cu sportivi internaționali extrem de bine pregătiți, reconfirmându-și astfel forma extrem de bună pe care o are. Sibișan demonstrează că reușește să câștige medalii importante și în afara granițelor, nu doar la competițiile naționale.

Elev al Liceului cu Program Sportiv din Alba Iulia (director Mateica Daniela), Alexandru Sibișan este component al lotului național de judo și sportiv cu dublă legitimare CS Unirea Alba Iulia (director Daniela Moșneag) și CSM Pitești. Antrenorii secției noastre de judo sunt profesorii Dinu Alin și Dinu Cristian.

Elit - Gustul Desăvârșit

La Gimnaziada Normandy din Franța, desfășurată săptămâna trecută, Sibișan a reprezentat România la categoria 90 de kilograme.

A avut primul meci cu un sportiv din Kazahstan pe care l-a pierdut în ”golden score” după 6 minute la shido (penalizare). În recalificare, Sibișan s-a întâlnit cu un judoka din Algeria, pe care l-a învins prin procedeul ippon. Lupta pentru medalia de bronz a câștigat-o în fața unui sportiv din Turcia (tot prin ippon).

CS Unirea Alba Iulia transmite felicitări tuturor sportivilor și antrenorilor participanți!


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

FOTO| Elevii Colegiului Militar din Alba Iulia, prezenți la BSDA 2022: Expoziţia internaţională dedicată industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi private

Publicat

în

FOTO| Elevii Colegiului Militar din Alba Iulia, prezenți la BSDA 2022: Expoziţia internaţională dedicată industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi private

Elevii Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia au participat la cea de-a opta ediţie a „Expoziţiei internaţionale dedicată industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi securităţii private – BSDA 2022”. Expoziția s-a desfășurat în perioada 18-20 mai la Complexul expozițional ROMAERO S.A. din București și a reunit peste 400 de firme de prestigiu din țară și străinătate, din 33 de țări, fiind cel mai mare eveniment de acest gen din estul Europei.

Citește și: Produsele Fabricii de Arme de la Cugir, prezente la o expoziție internațională de apărare. Mesajul secretarului de stat Horațiu Clepan

Participanții au prezentat echipamente și capabilități militare, precum și ultimele tendințe și soluții tehnice obținute de cercetarea științifică în domeniul securității și apărării.

Elit - Gustul Desăvârșit

La finalul vizitei, elevii militari s-au declarat încântați de expoziția de tehnică militară dar și de întâlnirea cu militari români și străini, prezenți la eveniment.

„Astăzi a fost o zi cu adevărat specială pentru noi, elevii militari. A fost primul eveniment de o asemenea anvergură la care am participat. Am avut oportunitatea de a conversa cu militari străini, americani și polonezi, și de a admira tehnica militară din toate categoriile de forțe. Punctele centrale au fost, fără îndoială, aeronavele de transport, elicopterele și autovehiculele expuse pe platforma exterioară. De asemenea, am povestit cu studenții academiilor militare care ne-au oferit informații ce ne vor ajuta în alegerea carierei. Mă bucur mult că am avut ocazia de a fi prezentă la BSDA 2022 și sper ca în viitor să mai particip la astfel de evenimente”, a mărturisit eleva sergent Maria Noja.

„Vizita pe care am făcut-o la evenimentul BSDA ne-a oferit oportunitatea, nouă, elevilor din primii doi ani de studiu, să ne îmbogățim cunoștințele în ceea ce privește tehnica militară și să observăm cu atenție fiecare detaliu al aparatelor de zbor, autovehiculelor militare și echipamentelor militare românești și internaționale care au fost prezentate. Pentru ultimii doi ani de studiu, această vizită a reprezentat o ocazie perfectă pentru a obține informații despre alegerea unei cariere în Armata României, vizită în cadrul căreia aceștia au reușit să vorbească cu militarii români și americani, care le-au dezvăluit o mulțime de informații despre nenumăratele opțiuni care le sunt puse la dispoziție în carieră militară. În același timp, această experiență a reprezentat pentru noi un moment bine meritat de relaxare în cadrul căruia am primit informații despre funcționarea roboților, armelor, aparatelor de zbor, autovehiculelor și auto-blindatelor militare, echipamentelor militare, dar nu în ultimul rând am avut deosebita plăcere de a le încerca în realitatea virtuală, în simulatoarele puse la dispoziție de către reprezentanții categoriilor de forțe”, a spus elevul fruntaș Ionuț Colcer.

„Am plecat în această experiență cu gândul să căutăm și să aflăm diferite informații care să ne ajute în orientarea în carieră, dar și să cunoaștem lucruri noi despre forțele armate. Am acumulat un bagaj mare de noi informații legate de tehnica militară dar și despre viața de militar. Am purtat discuții cu militari români și străini, care ne-au oferit sfaturi și ne-au surprins în mod plăcut, fiind foarte amabili și respectuoși cu noi. Am primit răspunsuri la toate întrebările pe care le aveam. A fost o experiență minunată”, au mărturisit elevele caporal Denisa Frunză și Denisa Costa.
„A fost o experiență foarte plăcută, am văzut multe lucruri impresionante care m-au fascinat extrem de mult. Am întâlnit militari români experimentați, care ne-au prezentat minunata expoziție. Am stat de vorbă cu militarii americani și cu cei polonezi, aceștia explicându-mi multe lucruri despre tehnica lor militară. Sper să am ocazia să merg și la următoarea ediție a expoziției”, a spus elevul fruntaș Andrei Palagi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

FOTO| Plic ilustrat emis de Asociația Filateliștilor Alba în 1981: Prima ediție a Festivalului „Lucian Blaga”. Exponatul lunii mai la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş

Publicat

în

Plic ilustrat emis de Asociația Filateliștilor Alba în 1981: Prima ediție a Festivalului „Lucian Blaga”. Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş

Exponatul lunii mai 2022, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş, este un plic ilustrat emis de Asociaţia Filateliştilor din România, Filiala Alba, în anul 1981, cu ocazia primei ediții a Festivalului „Lucian Blaga”, un eveniment important pentru viaţa culturală a României la începutul anilor ’80.

Cu toate că şi emisiunile filatelice au servit regimului comunist drept instrumente de propagandă, Asociaţia Filateliştilor din România şi Poşta Română au reuşit să emită constant mărci poştale sau plicuri ilustrate, cu ocazia unor evenimente importante sau pentru a celebra diferite personalităţi ale culturii şi ştiinţei. Dacă în primii ani ai regimului comunist au fost omagiaţi, în special, scriitori şi poeţi ruşi, precum A. S. Puşkin (1949) şi N. V. Gogol (1952) , au urmat şi cei români, în 1952 fiind emise mărci poştale cu ocazia centenarului naşterii lui Ioan Luca Caragiale. Acestora li s-au adăugat, mai târziu, alte astfel de emisiuni filatelice, precum cele din 1956, prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la nașterea lui George Enescu și a 125 de ani de la cea a lui Theodor Aman. După 1965, personalităţile ştiinţei și culturii sovietice au mai fost omagiate doar ocazional, iar dintre cele autohtone, s-au bucurat de această onoare Ștefan Luchian, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Panait Istrati, Mihail Sadoveanu, dar și alții.

Elit - Gustul Desăvârșit

În acest context, în anul 1981, Asociaţia Filateliştilor din România, Filiala Alba, a emis într-un tiraj restrâns un plic ilustrat, prin care marca organizarea la Sebeş a primei ediţii a Festivalului de Poezie „Lucian Blaga”. În patrimoniul Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș se păstrează un exemplar al acestei emisiuni filatelice, pe care îl propunem publicului ca exponat al luni mai.

Citește și: FOTO| Biroul unde scriitorul Lucian Blaga și-a scris cele mai importante opere ar putea RĂMÂNE în inima comunității sale: Primăria Sebeș vrea sa îl cumpere de la familia sa pentru 10 000 de euro

Plicul ilustrat poartă ca imagine principală portretul lui Lucian Blaga, desenat, redat cu cerneală tipografică de culoare albastru închis, pe un fundal alb, reprezentat de hârtia plicului. Chipul poetului este încadrat într-un medalion de culoare roşie, decorat cu motive vegetale. Sub medalion, pe o panglică, este redat autograful acestuia, iar dedesubt este precizat evenimentul căruia i-a fost dedicată emisiunea filatelică, «FESTIVALUL DE POEZIE / „LUCIAN BLAGA”». Partea superioară a medalionului este flancată de anii naşterii şi morţii poetului, „1895″ şi „1961″.

Plicul a fost obliterat cu o ştampilă specială dedicată festivalului de la Sebeş, aplicată în partea superioară, suprapunând parţial timbrul. În amprenta acesteia, imprimată cu cerneală tipografică neagră, în partea centrală se distinge portretul lui Lucian Blaga, încadrat de textele „FESTIVALUL DE POEZIE” şi „2575 – SEBEŞ – ALBA”, dispuse în partea superioară şi, respectiv, inferioară a ştampilei, urmărind conturul circular al acesteia. În partea stângă, pe două rânduri, este consemnată data începerii evenimentului, „15-05 / 1981″, iar în dreapta, ieşind parţial din chenarul ştampilei, este redată schematic o carte pe care este imprimat textul «„Lucian Blaga” Ediţia I». Plicul este francat cu o marcă de 55 de bani, datând din anul 1970, purtând, în partea superioară, înscrisul „ANUL INTERNAŢIONAL AL EDUCAŢIEI 1970″.

Emisiunea filatelică dedicată Festivalului Interjudețean de Poezie „Lucian Blaga”, cum se numea manifestarea în anii ’80, a fost urmată şi de altele, edițiile următoare bucurându-se, la rândul lor, de atenţia şi de aprecierea filateliştilor din judeţul Alba.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare