Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

9 septembrie – Sfinții Ioachim şi Ana, părinții după trup ai Maicii Domnului şi bunicii Domnului Hristos, cinstiți de Biserica Ortodoxă

Ziarul Unirea

Publicat

în

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte, în fiecare an, pe 9 septembrie, pe Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana, părinţii după trup ai Maicii Domnului şi bunicii Domnului Hristos.

Sfântul Ioachim era din seminția lui Iuda și descendent al Regelui David. Ana era fiica preotului Matan, din seminția lui Levi, asemenea Marelui Preot Aaron. Matan a avut trei fiice: Maria, Zoe și Ana. Maria s-a căsătorit în Betleem și a născut-o pe Salomeea, Zoe s-a măritat și ea în Betleem și a născut-o pe Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, iar Ana s-a măritat în Nazaret cu Ioachim și la o vârstă înaintată a născut-o pe Maica Domnului.

Ioachim și Ana au fost căsătoriți timp de cincizeci de ani fără să aibă copii şi nu au deznădăjduit, aducându-şi aminte de Sfântul patriarh Avraam şi de soţia lui, cinstita Sara, care la bătrâneţe a născut fiu pe Isaac, după făgăduinţă. Dar, la această vrednicie nu au ajuns până ce nu s-au rugat lui Dumnezeu, în amărăciunea sufletului lor, cu mult post şi rugăciune.

Elit - Gustul Desăvârșit

Sinaxarul zilei ne spune ei erau drepți înaintea lui Dumnezeu şi la fiecare sărbătoare luau două părţi din câştigul lor, o parte o dădeau săracilor, iar pe cealaltă o dădeau lui Dumnezeu.

Odată, pe când erau deja bătrâni și erau în Ierusalim să jertfească Domnului, Marele Preot Isahar l-a mustrat pe Ioachim: „De ce aduci darul înaintea mea? Oare nu ştii că nevrednic eşti să aduci cu noi daruri, de vreme ce nu ai lăsat seminţie în Israel?”.

Şi a plecat Ioachim foarte întristat şi ruşinat şi defăimat de la praznicul acela, şi, de mâhnire, nu s-a întors la casa sa, ci s-a dus în pustie şi s-a rugat lui Dumnezeu patruzeci de zile şi striga către Dumnezeu cu lacrimi, ca să-i dea lui rod pântecelui. Asemenea şi Ana, în casa şi în grădina ei, se ruga lui Dumnezeu. Şi i-a auzit pe dânşii Domnul şi a trimis pe îngerul Său, binevestindu-le lor naşterea Maicii Domnului, care a şi fost, spre mântuirea a tot neamul omenesc.

Ana a rămas în curând însărcinată, iar peste nouă luni a născut-o pe Sfânta Fecioară Maria. Zămislirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserică în 9 decembrie, iar Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită pe 8 septembrie.

La vârsta de trei ani, Ioachim și Ana au dus-o pe Sfânta Fecioară la Templu și au închinat-o slujirii lui Dumnezeu, încredințând-o preotului Zaharia. Atunci, după ce părinții ei au adus sacrificii Domnului (după obiceiul vremii), au lăsat-o împreună cu celelalte fecioare în camerele Templului să crească acolo. Biserica prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului în 21 noiembrie.

În următorii șapte ani, Dreapta Ana și Ioachim au vizitat-o adesea pe Maria la Templu, până la moartea lor; aceasta a rămas însă orfană la vârsta de zece ani. Sfântul Ioachim a trăit 80 de ani, iar Ana 79 de ani. Prăznuirea adormirii Sfintei Ana are loc în 25 iulie.

În timpul domniei Sfântului Iustinian Împăratul (527-565), a fost construită o biserică în cinstea Sfintei Ana la Deutera. Împăratul Iustinian al II-lea (685-695; 705-711) a restaurat această biserică după ce Sfânta Ana i-a apărut în vis soției sale însărcinate. Atunci trupul și vălul (maforionul) Sfintei Ana au fost aduse la Constantinopol.

În România, cinstitele moaşte ale Sfinţilor şi Drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana au fost aduse la Catedrala Patriarhală din București cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe 23 august 2013, de către o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru. Timp de trei zile mii de credincioși s-au putut închina la moaștele celor care sunt ocrotitorii familiilor.

Pe 9 septembrie pomenim şi pe Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona, născut în anul 1700 în Rusia, care timp de 25 de ani a vieţuit într-o peşteră pe malul pârâului Vorona. A fost ucenicul Sfinţilor Vasile de la Poiana Mărului şi Paisie Velicicovski. Aflându-şi sfârşitul, şi-a dat duhul în peştera sa la 29 martie 1789.

Tot astăzi, pomenim şi pe Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău, care s-a născut la începutul secolului al XVII-lea în satul Mesteacăn, Neamţ. A intrat de tânăr în obştea Mănăstirii Tazlău, iar pentru viaţa sa a dobândit de la Dumnezeu darul rugăciunii curate, al vindecării bolilor şi al izgonirii demonilor. Sfântul Chiriac a trecut la Domnul în jurul anului 1660. (V.N.)

Sursa Crestinortodox.ro și Basilica.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

Când începe Postul Paștelui 2023. Postul Mare pentru Paștele ortodox și catolic este cel mai lung și mai aspru post de peste an

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Când începe Postul Paștelui 2023. Postul Mare pentru Paștele ortodox și Paștele catolic este cel mai lung și mai aspru post de peste an

Paștele este una dintre sărbătorile mari de peste an, dar spre deosebire de Crăciun, acesta nu se sărbătorește în fiecare an la aceeași dată. În 2023, atât Paștele ortodox, cât și cel catolic for fi sărbătorite în luna aprilie.

În 2023, Paștele ortodox va pica duminică 16 aprilie, iar Paștele catolic va fi sărbătorit în data de 9 aprilie.

Așa cum este tradiția, duminica Floriilor este sărbătorită cu o săptămână înainte de Paște. Astfel,  Floriile ortodoxe 2023 pică pe 9 aprilie, iar cele catolice pe 2 aprilie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști

Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște, iar începând din anul 2018, și Vinerea Mare este zi liberă. Astfel, în 2023 salariații vor sta acasă pe:

  • 14 aprilie 2023 – Vinerea Mare – zi liberă sărbătorită vineri;
  • 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită duminică;
  • 17 aprilie 2023– a doua zi de Paște Ortodox – zi liberă sărbătorită luni.

Când începe Postul Paștelui ortodox 2023:

Postul Paștelui va începe luni, 27 februarie 2023, și are o durată de 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului, care va avea loc pe 16 aprilie 2022.

Postul Paștelui 2023 este cel mai lung post de peste an, dar și cel mai greu de ținut, dat fiind că sunt cele mai puține dezlegări la pește:

  • 25 martie- la sărbătoarea Bunei Vestiri
  • 9 aprilie- la sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile

Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște

Lăsatul secului de carne pentru Postul Mare al Paștelui din 2023 va avea loc duminică, 26 februarie. Cu o săptămână înainte de începerea Postului Paștelui, credincioșii au voie să consume brânză, ouă și lapte. Aceasta se mai numește și Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă.

Când începe Postul Paștelui catolic 2023:

Paștele catolic 2023 va pica în data de 9 aprilie. Postul Paștelui catolic va începe pe data de 22 februarie și se va termina în data de 8 aprilie.

Ce este interzis să faci în Postul Paștelui 2023?

  • În Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii.
  • În Postul Paștelui, biserica spune că nu se cântă și nu se dansează.
  • În Postul Mare nu se consumă carne, ouă, lapte, brânză și nici alte derivate din acestea.
  • În Postul Paștelui nu se bea alcool și nu se fumează.
  • Nu se mănâncă pește în Postul Paștelui, dacă nu este zi cu dezlegare.
  • În Săptămâna Patimilor se ține un post mai aspru, urmând ca în Vinerea Mare să nu se mănânce deloc.
  • În Postul Paștelui, creștinii trebuie să se roage mai mult.
  • În Postul Paștelui este interzisă împreunarea dintre femeie și bărbat.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Ziarul Unirea

Publicat

în

2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor

Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: Muntenia, Transilvania şi Moldova.

După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia. Intrarea triumfătoare a avut loc în data de 1 noiembriemihai-viteazul-erou-national-sau-aventurier 1599, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic.

Mihai Vodă era conştient de faptul că lupta împotriva duşmanilor creştinătăţii era de neconceput fără ajutoare băneşti de la Rudolf al II-lea, Clement al VIII-lea şi alţi principi creştini. În urma discuţiei cu Mihai Vodă, în iunie 1600, Bartolomeo Pezzen nota: „El doreşte doar să nu fie lăsat fără bani, căci de îndată nu îşi va cruţa sângele pentru a lupta împotriva duşmanului ci se va strădui spre binele creştinătăţii”

Elit - Gustul Desăvârșit

în 2 februarie 1600, într-o scrisoare adresată Sfântului Părinte, Mihai Vodă îi făcea cunoscut că a depus „osebită râvnă pentru ajutorarea creştinătăţii împotriva turcilor” şi doreşte un sprijin pecuniar pentru triumful cauzei creştine. Papa Clement al VIII-lea îi răspunde, la sfârşitul lunii aprilie 1600, lăudându-i „acea nobleţe sufletească” pe care o arată, „dar scrisoarea ta ne-ar fi fost desigur cu mult mai plăcută dacă ne-ar fi rostit despre tine acel lucru pe care din voinţă proteguitoare pentru tine, îl aşteptăm cu nerăbdare încă de multă vreme şi, fără îndoială, dorim să fi ascultat sfatul nostru cel bun, ca lepădând orice schism şi orice greşeli, să primeşti cu toată inima unirea cu biserica catolică şi apostolică”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Sărbătoare în 2 februarie: Întâmpinarea Domnului, Stretenia sau Ziua Ursului. Tradiții și superstiții

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sărbătoare în 2 februarie: Întâmpinarea Domnului, Stretenia sau Ziua Ursului. Tradiții și superstiții

În fiecare an, la 40 de zile de la Crăciun, pe 2 februarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Întâmpinarea Domnului. Sărbătoarea religioasă cinsteşte ziua ducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim.

Tot în această zi spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului. Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.

Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a câștiga bunăvoința animalului sălbatic, ei așezau pe potecile pe unde obișnuia să treacă acesta, bucăți de carne sau vase cu miere de albine.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: Calendar creștin: Când cade Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani: 2022, 2023, 2024, 2025

Se consideră că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, dacă aceștia se ungeau, în ziua de 2 februarie, cu grăsime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici și căliți în viață, copiii firavi erau botezați cu numele de Ursu.

În multe localităţi rurale, şi astăzi copiii mai sunt unşi cu grăsime de urs, procurată de la vânători.

Bolnavii de „sperietoare” erau trataţi în această zi prin afumare cu blană de urs. De asemenea, cei care sufereau de sperieturi aveau parte de același tratament.

Pe atunci, oamenii credeau că schimbarea vremii are legătură cu felul în care se comportă ursul, zis și Ăl Mare ori Martin. Pentru a prezice cum va fi vremea, trebuia urmărit bârlogul ursului. Dacă afară e soare, ursul iese și, văzându-și umbra se sperie și intră la loc. Acest lucru înseamna că iarna se prelungește. Dacă e înnorat, ursul nu-și vede umbra și, astfel, rămâne afară. Acest semn prevestea venirea primăverii.

În ziua praznicului, este bine ca mamele ai căror copii sunt bolnavi să dăruiască lucruri de îmbrăcăminte copiilor săraci. Împlinirea acestui ritual aduce bucurii şi alungă boala din familiile generoase.

Superstiții de Întâmpinarea Domnului

Se mai zice despre Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea Stretenia, că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.

Superstițiile specifice zilei de Stretenie sunt numeroase, multe dintre ele făcând referire la vremea ce urmează.

Printre acestea se numără:

Cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura

Dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna

Citește și: Mesaje de Paste fericit. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

Dacă bea un bou apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi

Dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduruoasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare

În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea