Rămâi conectat

Actualitate

75% dintre elevii din România sunt analfabeți digital: Doar un sfert dintre elevii de clasele I-XII prezintă un nivel satisfăcător

Publicat

în

75% dintre elevii din România sunt analfabeți digital: Doar un sfert dintre elevii de clasele I-XII prezintă un nivel satisfăcător

Elevii din România se situează la un nivel mediu minim funcțional al competențelor digitale, în condițiile în care doar un sfert dintre elevii de clasele I-XII prezintă un nivel satisfăcător din acest punct de vedere, conform unui raport.

Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale avizată de Ministerul Educației, alături de UiPath Foundation, cu sprijinul oferit de Banca Comercială Română (BCR) ca partener de implementare al proiectului au anunțat rezultatele primului raport privind nivelul de literație digitală a elevilor de clasele I-XII din România. Raportul analizează datele obținute după primele 7 luni de funcționare a testului de literație digitală în România.

În interpretarea rezultatelor, indicele de literație generat de test (un scor care poate varia între 0-100) este clasificat în una dintre cele trei categorii de competență: nivelul ”Nefuncțional” reprezintă scorurile cuprinse între 0-50, nivelul ”Minim funcțional” reprezintă scorurile între 50-75, nivelul ”Funcțional” reprezintă scorurile între 75-100.

Elit - Gustul Desăvârșit

Scorul mediu al literației digitale obținut pentru întregul eșantion este de 65,93 puncte – un rezultat care reflectă un nivel mediu minim funcțional al competențelor digitale. Acest lucru înseamnă că, în medie, elevii claselor I-XII cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani din România utilizează tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice). Media scorului este calculată în raport cu rezultatele fetelor (64,57 puncte) și ale băieților (67,29). Diferența de 2,72 puncte marchează avansul pe care îl au în medie băieții în ceea ce privește competențele de literație digitală, de aproximativ 4-5%.

Doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul funcțional al literației digitale, ceea ce înseamnă că ei pot să lucreze competent cu informație și conținut digital, pot să comunice formal și informal în mediul online și să se adapteze la audiență, înțeleg multiplele oportunități pe care internetul le oferă, pot crea și edita forme diferite de conținut la un nivel avansat, cunosc și reguli specifice și inovatoare legate de protecția aparatelor și a informațiilor personale. 18% dintre elevi se încadrează la nivelul nefuncțional al literației digitale. Aceștia pot utiliza tehnologia doar ghidați de alte persoane pentru a putea îndeplini, la nivel rudimentar, sarcini simple și clar explicate, fiindu-le dificil să folosească internetul și alte mijloace digitale ca să participe în societate.

Un procent de 57% din eșantionul studiat se încadrează la nivelul minim funcțional al literației digitale, ceea ce înseamnă că reușesc să utilizeze tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice).

„România avea nevoie de un instrument performant și relevant pentru a identifica nivelul competențelor digitale la nivelul tuturor categoriilor de vârstă și pentru a stabili intervențiile necesare. Datele existente până acum la nivelul Eurostat, nu cuprindeau și categoria de vârstă între 6-16 ani, care este în mod special importantă pentru politicile de digitalizare a educației. Speranța societății cu privire la contribuția acestor grupe de vârstă la dezvoltarea economiei României este semnificativă în sensul în care ele fac parte dintr-un sistem educațional activ care poate antrena direct un comportament de utilizare și dezvoltare a competențelor digitale. Acestea sunt strâns conectate cu performanța școlară a elevilor, atât prin prisma accesului la informația corectă și completă, cât și prin prisma utilizării acesteia în diverse contexte și prin diferite modalități de livrare sau transmitere. Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadrați la un nivel înalt funcțional al literației digitale este doar de 25%, acesta fiind, la acest moment, rezervorul de talente pe care îl vor avea angajatorii din România în vederea generării performanței și productivității digitale”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brio.

În ceea ce privește rezultatele procentuale obținute în funcție de sex, scorul mediu de 64,57 puncte obținut de grupa de sex feminin se distribuie procentual, astfel: 12% în nivelul nefuncțional al literației digitale, 64% minim funcțional și 24% funcțional. Scorul mediu de 67,29 puncte obținut de categoria de sex masculin se distribuie procentual 13% în nivelul nefuncțional, 56% minim funcțional și 32% funcțional.

Rezultate procentuale obținute pentru regiunile de dezvoltare arată că nivelul nefuncțional variază destul de mult între cele opt regiuni, diferențele cele mai mari fiind de 11% (între Regiunea Centru și Regiunea Sud-Muntenia vs. Regiunea București-Ilfov). Totuși, per ansamblu, regiunile sunt remarcabil de similare.

Nivelul primar (clasele I-IV) înregistrează cei mai mulți elevi nefuncționali, nivelul gimnazial (clasele V-VIII) având cei mai mulți elevi minim funcționali, în timp ce nivelul liceal (clasele IX-XII) reflectă cei mai mulți elevi funcționali din punctul de vedere al competențelor digitale. Competențele digitale cresc în mod semnificativ odată cu vârstă, cu diferențe semnificative între scorurile învățământului primar, gimnazial și liceal. Creșterea este remarcabilă: de la un scor total de 49,97 pentru 6 ani la un scor total de 73,59 pentru 18 ani. Procentul de copii din categoria ”sever nefuncțional” scade: de la 41% din populația școlară la 6 ani la doar 4% la 18 ani. Procentul de copii în categoria funcțional” crește: de la 20% din populația școlară la 6 ani la 51% la 18 ani.

Eșantionul care a stat la baza rezultatelor obținute în urma aplicărilor testului este reprezentat de elevi cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani din clasele I-XII, înscriși în sistemul public de învățământ, activi din punct de vedere educațional și cuprinde o bază de date totală compusă din 3.000 de aplicări valide ale testului. Reprezentarea medie este de 34% pentru clasele I-IV, 34% pentru clasele V-VIII și 32% pentru clasele IX-XII. Colectarea datelor s-a realizat pe o perioadă de 7 luni, în intervalul octombrie 2021-aprilie 2022


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Amenzi de MII de lei pentru graffiti pe clădiri sau garduri. Legea, adoptată de Parlament

Publicat

în

Amenzi de MII de lei pentru graffiti pe clădiri sau garduri. Legea, adoptată de Parlament

Un proiect de lege care prevede majorarea amenzilor pentru cei care vandalizează, a fost adoptat de Camera Deputaților. Dacă legea va fi promulgată, sancțiunile pot ajunge până la șase mii de lei. Deși, oriunde îți arunci ochii prin București vezi graffiti pe clădiri, în sectorul 1 al Capitalei Poliția locală a dat anul trecut doar trei amenzi.

Desenarea gardurilor și pereţilor unor clădiri reprezintă artă stradală doar dacă este făcută cu acordul proprietarilor. Altfel, este considerată vandalism și se pedepsește. Iar amenzile s-ar putea ridica, în curând, până la 6 mii de lei. Desenele nu pot fi făcute, în niciun caz, pe clădiri declarate monument istoric. Unii artiști sunt de părere, însă, că majorarea amenzilor nu îi va opri pe cei care vor să se exprime liber pe clădirile din București.

Robert Obert, artist urban: Cred că trebuie să existe cumva niște zone de compromis pe care să le negociem cu autoritățile. Nu mai bombardăm noi oamenii răi cu spray orașul, ne rezumăm la un loc de joacă. Așa poate funcționa, de ce nu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Teodora Chiuș, jurnalist Digi24: În prezent amenzile pentru cei care fac graffitiuri pe clădiri sunt cuprinse între 100 și 500 lei, după ce legea va fi promulgată aceștia vor putea fi amendați cu sume între 3.000 și 6.000 lei.

– Cu amenzile nu cred că se rezolvă. Nu, pentru că sunt tinerii ăștia neastâmpărați, ei trebuie să se manifeste în felul ăsta.
– Consider că ar trebui să fie expuse în anumite locuri unde să se întâlnească toți artiștii ăștia talentați și să nu facă așa ceva, pentru că nu este plăcut ochiului.
– Mai mult de conștiință ține. În rest, amenda o plătești și faci iar prostii.
– Dacă nu aplici sancțiuni dure nu se îndreaptă lucrurile, iar noi ne facem că avem legi, dar nu avem finalitatea pentru ele.

Poliția locală din Sectorul 1 a dat anul trecut doar trei amenzi celor care au vandalizat clădiri, dar nu i-a putut obliga să și șteargă desenele făcute. Acum, dacă noua lege va fi aprobată, artiștii de ocazie vor primi amenzi majorate și vor avea la dispoziție 15 zile să curețe pereții sau gardurile pe care le-au vandalizat.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| MÂNDRIA Sebeșului: Maria, eleva de ZECE CURAT la Matematică și Română, fără meditații

Publicat

în

MÂNDRIA Sebeșului: Maria, eleva de ZECE CURAT la Matematică și Română, fără meditații

Maria Hileagă, absolventă a Colegiului Național „Lucian Blaga” din Sebeș, a reușit performanța de a obține cea mai mare medie din municipiu la Bacalaureatul 2022, anume 9,93.

Tânăra a obținut zece curat la Română și Matematică, iar la proba scrisă la informatică a obținut nota 9,8, potrivit informațiilor furnizate de platforma bacalaureat.edu.ro.

Într-un interviu acordat ziarulunirea.ro, Maria a povestit despre parcursul său în cei patru ani de liceu până la examenul de Bacalaureat, precum și care sunt planurile sale de viitor, la facultate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Pentru mine subiectele de la Bacalaureat, în comparație cu subiectele din anii trecuți și cu ce am lucrat pentru a mă pregăti, au fost ușoare.

Deși inițial mi-am propus ca în momentul în care primesc subiectele să marchez exercițiile mai dificile, mi-am dat seama atât la proba de matematică, cât și la cea de informatică că nu am ce să marchez. Astfel, am reușit să rezolv subiectele de la început până la final, fără să întâmpin probleme.”, a transmis eleva, în legătură cu dificultatea întâmpinată la subiectele primite.

Mai mult, tânăra a relatat că a obținut această performață remarcabilă fără să apeleze la ore în particular, ea bazându-se pe informația primită în timpul școlii.

„Pot spune cu mare bucurie că nu am luat ore suplimentare la materiile pentru Bacalaureat. Cu ajutorul profesorilor de la școală, cu o mare voință, încredere și motivație am reușit să iau o astfel de notă. De multe ori a fost greu, mai ales că a fost nevoie să mă autoeduc, să îmi impun să fac anumite lucruri, în special în perioada pandemiei, în care am învățat la fel de mult ca și la școală. Am conștientizat că doar dacă îți dorești cu adevărat și muncești în fiecare zi pentru un vis, vei ajunge la el. Am muncit mult, încât uneori familia și prietenii îmi ziceau „Nu mai învăța atât!””

În prezent, Maria se pregătește pentru examenul de admitere la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca unde, așa cum a transmis și tânăra absolventă, nu se ține cont de notele obținute la Bacalaureat.

În acest sens, ea a notat următoarele: „Am ales în urmă cu doi ani că vreau să merg pe informatică, iar în urmă cu un an am ales să mă pregătesc pentru admiterea la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din păcate admiterea la această facultate nu ține cont de Bacalaureat așa că a fost nevoie de o pregătire suplimentară pentru examenul de admitere pe care îl voi susține peste două săptămâni.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Asociația Pro Infrastructură: Doar 4 constructori lucrează serios, restul neserioși sau veniți „la furat”

Publicat

în

Asociația Pro Infrastructură: Doar 4 constructori lucrează serios, restul neserioși sau veniți „la furat”

În România există patru mari antreprenori care lucrează la proiecte mari de infrastructură şi sunt serioşi, afirmă, Ionuţ Ciurea reprezentantul Asociaţiei Pro Infrastructura. El vorbeşte despre alte două categorii care au relaţii contractuale cu statul pentru realizarea de infrastructură rutieră: cei care îşi onorează contractele în alte state, dar nu şi în România, şi alţii veniţi „la furat”, care încheie contracte de pe urma cărora vor să scoată bani, fără a executa lucrările, informează News.ro.

„La noi, în domeniul ăsta s-a întâlnit hoţul cu prostul. Pentru că sunt patru constructori serioşi în România – pe infrastructură mare, antreprenori mari, vorbesc, nu sunt contractori, pentru că mai sunt şi acolo – sunt patru feciori mari şi laţi. În România există doar patru companii constructoare mari, antreprenori generali mari care îşi respectă contractul. Câţiva sunt într-un grup select că mai inaugurează şi autostrăzi înainte de termen şi reuşesc pentru că au putere financiară fie aici, în România, fie mai ales în ţara mamă sau la nivel european, să pună bani de la ei, să facă autostrada şi după aceea să-şi recupereze banii din celebrele claim-uri, revendicări pe care le plăteşte tot România şi alea nu sunt decontate de la Bruxelles. Dar măcar fac autostrada”, a afirmat Ionuţ Ciurea într-o emisiune difuzată, sâmbătă, de Digi 24.

Ciurea a vorbit despre alte două categorii de firme implicate în relaţia cu statul în ceea ce priveşte construcţia de drumuri.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Ceilalţi, care sunt neserioşi, în momentul în care s-au blocat în teren din diverse motive, birocratice sau că ţin lucrurile astea de ei – nu au putere financiară să finanţeze pe termen scurt, nu au motorină să-şi transporte pământul pe care să-l pună pe autostradă – în momentul ăla se blochează totul. Nici nu mai vorbesc de management, mai ales că sunt mulţi prezenţi în România care sunt prezenţi la nivel internaţional, dar la nivel internaţional fac treabă, la ei în ţară fac treabă. De ce? Pentru că sunt alte state, mai serioase decât statul român. Şi sunt alţii care sunt la furat, care în loc să facă treabă nu ştiu cum să tragă mai tare de contracte, de fiecare chichiţă, să vină aici să facă claim-uri, eventual să nu facă nimic”, a mai spus Ciurea.

El a adăugat că, în opinia sa, aceste din urmă firme plătesc mai mulţi avocaţi decât ingineri sau şoferi de basculantă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare