6 mai 1849 – Începutul bătăliei de la Abrud dintre trupele maghiare și moții din Munții Apuseni, conduși de Avram Iancu
6 mai: Începutul bătăliei de la Abrud dintre trupele maghiare și moții din Munții Apuseni, conduși de Avram Iancu.
La data de 6 mai 1849 a început Bătălia de la Abrud, bătălie în care trupele maghiare conduse de maiorul Hatvani sunt înfrânte de către moții conduși de Avram Iancu.
La această confruntare s-a ajuns deoarece în primăvara anului 1849, ameninţat de spectrul invaziei trupelor ţariste, guvernul maghiar dorea lichidarea rapidă a rezistenţei românilor din Transilvania și astfel începând cu luna aprilie au pornit asediul asupra cetăţii din Alba Iulia, cetate care pe lângă cea a Devei, dar și a Timișoarei, continua să reziste trupelor maghiare.
Foarte curând a devenit evident faptul că atâta timp cât Munţii Apuseni sunt controlaţi de români, asediul cetăţii Alba Iulia este inutil, deoarece un mare număr de soldați maghiari vor fi blocați în această zonă. Ca urmare, pentru degajarea forţelor militare necesare la asediul cetății de la Alba Iulia, guvernul maghiar a dispus ca rezistenţa românilor din Munţii Apuseni să fie lichidată prin orice mijloace.
Astfel că, la data de 6 mai 1849, o importantă forţă militară maghiară condusă de maiorul Imre Hatvani, a atacat prin surprindere oraşul Abrud, dar va suferi o gravă înfrângere în fața moților conduși de Avram Iancu, însăși maiorul Hatvani reuşind să scape cu viaţă doar prin fugă și însoţit doar de câţiva din oamenii săi.
După pierderea bătăliei, comandantul maghiar Hatvani a promis că va reveni în oraș pentru a se răzbuna și de aceea el se va deplasa în oraşul Brad unde va începe imediat pregătirile pentru o nouă luptă împotriva românilor. Numai că și cea de-a doua bătălie de la Abrud desfășurată între 18-19 mai 1849 s-a terminat tot cu înfrângerea trupelor maghiare, trupe care au fost nevoite din nou să abandoneze oraşul.
După această a doua luptă pericolul ocupării centrului Munţilor Apuseni de către maghiari a fost pe moment înlăturat, însă românii au pierdut câţiva conducători de valoare, printre care pe prefectul Petru Dobra, ce a fost ucis de maghiari la Abrud şi pe prefectul Ioan Buteanu, capturat şi dus la maiorul Hatvani, care l-a spânzurat, pentru a se răzbuna pentru înfrângerea suferită în fața românilor.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Miercurea Mare, ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus. Este ultima zi din Săptămâna Patimilor când se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală și calcă
Miercurea Mare, ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus. Este ultima zi din Săptămâna Patimilor când se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală și calcă Miercuri, în cea de-a treia zi din Săptămâna Patimilor, în biserici continuă Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec“ pe Hristos pe drumul Crucii, până […]
Marţea Mare din Săptămâna Patimilor şi Pilda celor zece fecioare. Ce spune Sfânta Scriptură
Marţea Mare din Săptămâna Patimilor şi Pilda celor zece fecioare. Ce spune Sfânta Scriptură Citește și: MESAJE DE PASTELE ORTODOX. URARI de PASTE. FELICITARI de PASTE care pot fi trimise prin SMS de Învierea Domnului În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului, Sfinţii Părinţi au rânduit sa se citească Pilda celor zece fecioare. Aceasta pilda […]
Ce NU ai voie să faci în Săptămâna Mare: Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor, înainte de Paștele 2026
Ce NU ai voie să faci în Săptămâna Mare: Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor, înainte de Paștele 2026 Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor reprezintă ultima etapă din Postul Paștelui și poartă o însemnătate profundă în tradiția ortodoxă. Această perioadă sacră este dedicată comemorării ultimelor zile din viața pământească a lui Iisus Hristos, culminând cu […]