5 martie: Ziua florii de colț. De ce este sărbătorit astăzi acest simbol al dragostei şi al purităţii?
5 martie: Ziua florii de colț. De ce este sărbătorit astăzi acest simbol al dragostei şi al purităţii?
Floarea-de-colț, numită și „floarea-reginei”, sau Leontopodium nivale este o specie de plante erbacee, perene, care crește în munți calcaroși, în pajiști de pe versanți abrupți și însoriți sau pe stânci. Termenul pentru această plantă atât în limba engleză, cât și în limba germană este „edelweiss”, fiind compus din cuvintele „nobil” și „alb”, în limba germană „edel”, respectiv „weiss”.
De aceea, în data de astăzi, 5 martie este sărbătorită floarea-de-colț, deoarece cuvântul „edelweiss” a fost descoperit pentru prima dată în scris pe 5 martie 1784.
Floarea de colț este o plantă deosebit de rară. Din acest motiv ea a fost declarată monument al naturii și este ocrotită prin lege încă din 1931. Floarea de colt este protejată în rezervații naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Munții Bucegi, Ciucaș, județul Alba.
Numită în popor și floarea reginei, floarea doamnei, floarea de colț are în tradiția românească o semnificație aparte, ea fiind un simbol al dragostei. Se spune că, pentru a-și dovedi dragostea și curajul, tinerii colindau zonele stâncoase ale munilor pentru a culege flori de colț și a le oferi iubitelor. În limbajul florilor ea înseamnă puritate și curățenie.
Planta este una lânat-tomentoasă, înaltă de 5-20 cm, cu inflorescenţe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb – argintii, lânos – păroase.
Dacă în România planta ajunge doar până la înălțimea de maximum 20 cm, ea poate crește în alte țări până la 50 – 80 cm.
Una din minunile munţilor noştri, Floarea-de-colţ este una din plantele protejate. A o rupe de pe stâncile Bucegilor este o crimă. Poţi însă să-i culegi semintele care se formează în septembrie. Plantate într-un sol sărac, calcaros, în curţile caselor de la munte şansele să crească şi să înflorească sunt maxime.
La noi în ţară, Floarea-de-colţ creşte în Munţii Carpaţi, şi este declarată monument al naturii din 1933 şi ocrotită. Specialiştii mai spun că în Carpaţi se întâlneşte, în special, pe stâncării la altitudini mari şi este destul de uşor de identificat chiar şi de cei mai puţin interesaţi de cunoaşterea plantelor.
Floarea-de-colţ înfloreşte în iulie – august. Secretul supravieţuirii în captivitate pentru Floarea-de-colţ este frigul. Planta trebuie să stea la temperaturi negative, suporta vântul şi nu are nevoie de udare. Floarea-de-colţ renaşte la sfârşitul lui februarie, când gerul se înmoaie. Nu are nevoie de îngrijire specială, unica nevoie fiind un pământ sărac, amestecat cu praf de calcar.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Avram Iancu, românul care a traversat canalul Bristol, a navigat 87 km pe Mureș, între Alba Iulia și Șoimuș
Avram Iancu, românul care a traversat canalul Bristol, a navigat 87 km pe Mureș, între Alba Iulia și Șoimuș Bibliotecarul hunedorean Avram Iancu, a navigat 87 de km pe Mureș, între Alba Iulia și Șoimuș, la invitația lectorului universitar Horea Nascu. ”Crăișorul apelor”, așa cum a fost numit în urma performanțelor sale, Avram Iancu s-a […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 20 de ore
Postul Paștelui 2024, cel mai lung și aspru post din an: Interdicții, durată, zile de dezlegare la pește. Obiceiuri și tradiții
-
Actualitateacum 5 zile
14 martie: Ziua Mondială a numărului Pi. Sărbătoare internaţională a pasionaţilor de matematică şi ştiinţe
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
17 martie: Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu. Tradiții și obiceiuri de Ziua Șarpelui
-
Opinii - Comentariiacum 22 de ore
18 martie: Inventatorul român Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor autopropulsat
-
Ştirea zileiacum o zi
Ziarul „Unirea” din Alba Iulia angajează REDACTORI pentru ediția online. Cerințe și responsabilități
-
Ştirea zileiacum o zi
Povestea aurarului legendar Mihăilă Gritta – românul care a contrubuit masiv la păstrarea identității de neam, într-o perioadă în care dezrădăcinarea românilor din Transilvania era în toi