5 decembrie: Doi ani de la moartea Regelui Mihai, ultimul monarh din ţările Europei de Est, simbol al democraţiei şi al curajului politic

În urmă cu doi ani, pe 5 decembrie 2017, înceta din viață Regele Mihai, ultimul monarh din ţările Europei de Est, la vârsta de 96 de ani, după o lungă suferinţă. Regele fusese diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi cu leucemie cronică.

Sicriul cu corpul Regelui Mihai a fost adus în ţară miercuri, 13 decembrie. Trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I a fost depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea a avut loc sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeş, la Catedrala Patriarhală.

Regele Mihai de Hohenzollern s-a născut pe 25 octombrie 1921 la Sinaia, în România. La şase ani devine rege, alături de o regenţă, după ce bunicul lui, Ferdinand, murise iar tatăl său, Carol al II-lea, renunţase la tron şi rămăsese în străinătate din pricina unei relaţii de dragoste controversate. În 1930 tatăl se reîntoarce însă pe neprevăzute şi ia din nou puterea. În 1938, instaurează dictatura regală.

Între timp, Hitler şi Stalin semnează o înţelegere pe spinarea Europei răsăritene. România trebuie să cedeze o parte din Transilvania Ungariei, Basarabia şi Bucovina de Nord, Uniunii Sovietice şi o bucată din Dobrogea, Bulgariei. Pe 5 septembrie 1940, Carol al II-lea îl scoate din închisoare pe generalul Antonescu şi-l numeşte prim-ministru cu puteri depline, o zi mai târziu însă trebuie chiar el să demisioneze. Mihai, acum de 19 ani, devine rege din nou.

În 1941, România, condusă de fapt de Antonescu, începe războiul împotriva Aliaţilor şi atacă Uniunea Sovietică. Trei ani mai târziu, pe 23 august 1944, Regele Mihai, acum de 23 de ani, îl arestează pe generalul Antonescu (n.a. – Antonescu avea, de fapt, din 1941, titlul de mareşal). România rupe relaţiile cu Germania şi luptă acum de parte Aliaţilor. Ruşii îşi arată „recunoştinţa“ sovietizand ţara în ritm rapid şi ameninţând cu represalii militare atunci când Mihai nu le satisface cererile. Acesta aşteaptă în zadar sprijin occidental, dar cedează pe 6 martie, numind, în locul guvernului instaurat legal, pe cel condus de comunistul Groza. Mihai încearcă în continuare să tempereze, ori să-i intimideze pe comunişti, dar este detronat pur şi simplu pe 30 decembrie 1947.

Astfel dispare din film tânărul, sportivul, timidul şi nefericitul rege. Trăieşte acum, de ani de zile, în Elveţia, fără cetăţenie. Graţie nepoatei lui, regina Angliei, călătoreşte unde doreşte cu paşaport britanic. A fost căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma, trecută la cele veşnice în urmă cu un an, cu care a avut cinci fete.

În 1986 Mihai, prima oară după 40 de ani, a făcut un comentariu public despre situaţia din România. Tăcuse atât de mult timp pentru că o lege elveţiană interzice unui refugiat să dezvolte activităţi politice care pot pune în pericol neutralitatea ţării. În plus, potrivit Constituţiei României din 1923, ultima constituţie democrată a ţării, Regele poate da o declaraţie doar în prezenţa unui ministru. Elveţia însă, în ciuda neutralităţii ei, s-a arătat foarte critică în ultimul timp în raport cu situaţia din România, iar Mihai crede că această situaţie atârnă mai greu pentru responsabilitatea sa morală decât limitele ei legale din 1923.

Regele Mihai a fost ultimul şef de stat din Europa de Est de dinaintea războiului şi ultimul lider politic al României prebelice. A fost întotdeauna un simbol al democraţiei şi al curajului politic, ca şi al continuităţii cu România veche, cineva care, deşi tânăr şi lipsit de experienţă, a ştiut cum să-l aresteze pe Antonescu şi să reziste comuniştilor.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---