Rămâi conectat

Actualitate

31 decembrie 1889: Scriitorul Ion Creangă moare de Anul Nou, leșinând într-o tutungerie

Publicat

în

31 decembrie 1889: Scriitorul Ion Creangă moare de Anul Nou, leșinând într-o tutungerie

Ion Creangă, un mare clasic al literaturii române, s-a născut la 1 martie 1837/10 iunie 1839 în satul Humuleşti, din judeţul Neamţ.

Data naşterii lui Ion Creangă nu este certă, existând două variante – una este indicată de un document privind nou-născuţii din Humuleşti, ce precizează data de 10 iunie 1839 pentru naşterea lui Ion Creangă; cealaltă variantă o reprezintă data de 1 martie 1837.

George Călinescu propunea să fie reţinută data de 1 martie 1837, având în vedere că însuşi scriitorul considera că aceasta este ziua în care s-a născut: „În jurul datei naşterii lui Ion Creangă sunt mari îndoieli şi se produc mereu acte de naştere oficiale şi contrazicătoare. Data de naştere 1 martie 1837 aleasă de povestitorul însuşi trebuie încă păstrată”. („Istoria Literaturii Române”, Ed. Minerva, 1982).

Electrica Furnizare Discount

Părinţii săi erau Ştefan a Petrei Ciubotarul şi Smaranda Creangă, „răzeşi fără pământuri”, menţionează „Dicţionarul scriitorilor români”, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995.

Citește și: Mesaje de Anul Nou. Urari de Anul Nou. Felicitari de Anul nou. Mesaje de Revelion. SMS de Anul Nou

În 1847 a început şcoala de pe lângă biserica din satul natal, după care mama sa l-a încredinţat bunicului matern, David Creangă, care-l duce pe valea Bistriţei, la Broşteni, unde continuă şcoala. În 1853 este înscris la Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ sub numele Ştefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorinţa mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Şcoala Catihetică din Fălticeni („fabrica de popi”). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieţii. După desfiinţarea şcolii din Fălticeni, pleacă la Iaşi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic „Veniamin Costachi” de la Socola. În 1859 a fost hirotonit diacon.

Înainte de a accede în treapta clericală trebuia însă să se căsătorească, ceea ce s-a şi întâmplat. În 1859, la 23 august, s-a căsătorit cu Ileana Grigoriu, fiica preotului Ioan Grigoriu (de numai 15 ani), de care se va despărţi în 1867. Din această căsătorie a avut un fiu, unicul său copil, Constantin, născut în 1860.

În 1864, Creangă a încheiat anul I al Şcolii Preparandale din Iaşi al cărei director era Titu Maiorescu, şi a început să funcţioneze ca institutor la Şcoala primară de la Trei Ierarhi.

Cariera sa eclezială s-a încheiat după câţiva ani, după ce a intrat în conflict cu autorităţile bisericeşti. Suspendat atât ca diacon, cât şi ca institutor (1872), Creangă a trăit o vreme numai din veniturile unui debit de tutun. Tot în această perioadă, nemaiavând unde locui, s-a mutat într-o bojdeucă din mahalaua Ţicău, unde va rămâne până la sfârşitul vieţii.

În învăţământ este reprimit în 1874, anul următor fiind hotărâtor în viaţa lui Ion Creangă: îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, pe atunci revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui, care-l va introduce în cenaclul ”Junimii”. Între 1875 şi 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.

Citește și: Mesaje de Sfântul Vasile. Urări de Sfântul Vasile. Felicitări pe care le poți trimite prin SMS de Sfântul Vasile

Ca pedagog, Ion Creangă, împreună cu alţi colegi, publică manuale pentru clasele primare – „Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primară” (1868), „Învăţătoriul copiilor” (1871), „Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică” (1876). În paginile acestora i-au apărut primele povestiri, începând cu ediţia din 1874. Scriitorul Ion Creangă debutează propriu-zis cu ”Soacra cu trei nurori” (1875), în revista ”Convorbiri literare”, după citirea povestirii într-o şedinţă a ”Junimii”. Au urmat apoi povestirile şi nuvelele, până în 1878 fiindu-i publicate şi celelalte poveşti, citite toate în cenaclul ”Junimii”.

„Amintiri din copilărie”, opera sa capitală, a apărut tot în „Convorbiri literare”, la fel ca şi basmele, în 1877 fiind publicate în revistă şi alte povestiri.

Între 1883-1889, în aceeaşi perioadă cu Mihai Eminescu, se îmbolnăveşte şi începe să scrie sporadic. La 31 decembrie 1889, după o lungă suferinţă, moare, la Iaşi. Post-mortem, la 28 octombrie 1948, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

La Iaşi se află bojdeuca lui Ion Creangă, primul muzeu memorial literar din România (inaugurat la 15 aprilie 1918), una dintre cele 12 filiale literare din cadrul Muzeului Literaturii Române Iaşi. Căsuţa l-a găzduit pe Ion Creangă, începând din vara anului 1872, după ce fusese răspopit şi nevoit să părăsească locuinţa din incinta Mănăstirii Golia. Humuleşteanul s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină pe Ecaterina Vartic, cea care avea să-l îngrijească până la sfârşitul vieţii. Toate ”Poveştile” şi ”Amintirile din copilărie” au fost scrise în căsuţa botezată de scriitor bojdeucă. În vara şi toamna anului 1876, Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaş al lui Creangă.

Clădirea care adăposteşte expoziţia documentară referitoare la viaţa şi opera lui Creangă, biblioteca, precum şi amfiteatrul în aer liber au fost construite în perioada 1984-1989 şi inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea genialului povestitor.

Despre Ion Creangă „Dicţionarul Scriitorilor Români” aminteşte că George Călinescu, în inegalabila monografie pe care i-o dedică, face din el un personaj, o legendă.

„Adevărul e că un artist precum Creangă se iveşte o singură dată în istoria unui popor, şi atunci numai într-un moment de graţie. Este fără îndoială genial, ca orice scriitor despre care se poate spune că are simţul genial instinctiv al limbii şi al etosului popular nealterat. Opera sa este expresia uimitoare a bunului-simţ şi a unui suflet elementar, încremenit în formule neschimbătoare, eterne. În totul, un spectacol de măreţie simplă inanalizabilă”, conchide volumul citat.

Marele scriitor moştenise de la mama sa epilepsia, o boală ce i-a dat mari bătăi de cap în ultimii ani de viaţă. Ameţea des şi chiar cădea pur şi simplu din picioare ba acasă, ba la şcoală sau chiar în oraş. Starea sa gravă de sănătate îl facea pe scriitor să îşi ia concedii medicale de câteva luni, iar uneori acestea se întindeau şi pe durata unui an de zile. În aceste perioade, Ion Creangă mergea la băi, la Slănic, iar când se întorcea, de fiecare dată se simţea mai bine.

În ziua de 31 decembrie 1889, urătorii porniseră deja să apară pe uliţe. Toată lumea era bine dispusă şi oamenii îşi adresau tradiţionalele urări de Anul Nou. La prânz, Creangă a ieşit şi el din casă şi a mers până la tutungeria din strada Goliei 51, unde se afla fratele său, Zahei. Acolo, scriitorul a suferit o criză de epilesie şi un atac de apoplexie, căzând ca secerat la pământ. Scena morţii lui Ion Creangă este descrisă de George Călinescu în volumul „Viaţa şi opera lui Ion Creangă”.

„Vremea era urâtă, a ploaie şi zăpada îngreuia mersul. Povestitorul intră pe la vremea prânzului (aşa cel puţin pare mai probabil) în tutungeria lui din strada Goliei 51, unde se afla frate-său Zahei. Era o prăvălie întunecoasă şi urâtă, cu o mică odăiţă în fund dând spre o curte murdară. Aci Creangă se prăbuşi deodată, lovit de atac şi de apoplexie laolaltă, ori numai de cea din urmă. Se pare (amintirea contemporanilor e ceţoasă) că trupul fu dus de frate la bojdeucă. Unii şi-aduc aminte că au ridicat mortul din Ţicău, altul îl văzu la biserică, probabil a cimitirului. Avea două lumânări la cap şi lumea îl privea. Faţa îi era rumenă şi gura întredeschisă ca pentru vorbire. Numai flăcările pâlpâitoare ale făcliilor dădeau ochilor scufundaţi luciul ceros al morţii”, aşa a povestit George Călinescu episodul morţii unuia dintre cei mai iubiţi scriitori români.

Publicitate

Actualitate

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Publicat

în

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Concediile medicale acordate bolnavilor în 2021, multe dintre ele cauzate de pandemia de coronavirus, costă statul român un miliard de euro.

Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți.

România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună.

Electrica Furnizare Discount

Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val.

Dacă la debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020 au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical, în valul 4 au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%.

În total, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei în 2019, primul an de dinainte de pandemie, la aproape 5 miliarde de lei în 2021, suma pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală.

Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

Sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Actualitate

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Publicat

în

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint și general de brigadă, a discutat, în cadrul unui podcast difuzat pe canalul SRI, faptul că Serviciul a angajat chiar și hackeri, încă de pe băncile facultății.

Citește și: Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Citește și: ADMITERE la școli MAI 2022: La Poliție, pompieri și jandarmi, aproape 3000 de locuri suplimentare. PROBELE concursului

„Avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog”, a explicat Rog, care a adăugat că „un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei”.

Electrica Furnizare Discount

„Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm „white hat”, adică hackeri buni. Cum i-am găsit? Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, şi asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau aşa ceva, că, dacă n-aş fi eu, ar fi media de vârstă mai mică aşa, deci, până în 30 de ani la ofiţerii de execuţie, cum îi numim noi, cei care nu sunt şefi. Şi cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăţilor, îi recrutăm din mediul de hacking.

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog. Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta.

Un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei. Nu e rău ca un prim job. Eu angajez mai mult din toate zonele”, a explicat Anton Rog, în podcastul TOP (ne) SECRET difuzat pe canalul de YouTube al SRI realizat de către purtătorul de cuvânt al instituţiei Ovidiu Marincea.

El a explicat să ce este Centrul Naţional Cyberint şi cu ce se ocupă.

„Centrul Naţional Cyberint, aşa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informaţii care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valenţe critice.

Citește și: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieţii sociale, a vieţii economice, a pieţelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da, de care n-am fost tot timpul aşa apropiaţi, însă acum au înţeles că e mai bine să fie protejaţi şi de noi pe lângă măsurile pe care şi le iau, Guvernul României, ministerele, agenţiile, infrastructuri care transportă utilităţi, şi aşa mai departe, infrastructurile relevante, care au valenţe critice”, a precizat Anton Rog.

Acesta a vorbit şi despre un caz în anul 2020, la începutul pandemiei, o grupare de criminalitate cibernetică ce dorea să cripteze spitalele suport COVID.

„A fost o speţă, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport COVID ca să-şi mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, şi, împreună cu organele de aplicare a legii, în speţă cu DIICOT, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim aşa, plastic. Da, au vrut. Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operaţii, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieţi omeneşti, dar s-a creat un disconfort. S-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienţilor”, a completat şeful Centrului Naţional Cyberint.

Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS

Anton Rog a adus în discuţie şi alte aspecte mai amuzante ale profesiei sale şi anume diverse întrebări pe care le primeşte de la oameni, cum ar fi „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?” sau „Poţi să mă împrieteneşti cu nu ştiu care pe Facebook?”, ori „Îmi bagi şi mie 2000 de like-uri pe Facebook?”.

Sursa: ziare.com

Citește mai mult

Actualitate

Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Publicat

în

Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

În cursul zilei de miercuri, 19 ianuarie, Executivul a aprobat suplimentarea posturilor din Educaţie cu 1.175, fiind vorba mai ales de locuri destinate învăţământului preuniversitar de stat, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

CITEȘTE ȘI: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Potrivit acestuia, hotărârea de Guvern aprobată modifică şi completează HG 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei.

„În principal, aceste posturi suplimentare sunt destinate învăţământului preuniversitar de stat, inclusiv învăţământului special, Centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, Centrului municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, 1.100 de posturi alocate suplimentar pentru această direcţie”, a afirmat Cărbunaru.

Electrica Furnizare Discount

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Potrivit acestuia, suplimentarea este impusă de faptul că, începând cu acest an şcolar, este necesară creşterea gradului de cuprindere a copiilor cu vârste între 3 – 5, 6 ani în învăţământul preşcolar şi a celor cu vârste de 6 – 18 ani în învăţământul obligatoriu.

„Şi este necesară îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi consiliere educaţională pentru un număr cât mai mare de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar”, a completat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Sursa: economica.net

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare