31 August – ZIUA LIMBII ROMÂNE. În fiecare, pe 31 august, România sărbătoreşte Ziua Limbii Române

31 August – ZIUA LIMBII ROMÂNE. În fiecare, pe 31 august, România sărbătoreşte Ziua Limbii Române

”Ce patrie minunată este această limbă” (Nichita Stănescu)

Limba este un element ce defineşte identitatea naţională, este forma principală de realizare şi conservare a valorilor naţionale culturale şi cel mai important instrument de comunicare.

Limba este un produs social al facultăţii limbajului, un ansamblu de convenţii necesare, adoptate de societate pentru a realiza exercitarea acestei facultăţi de către oameni. De studierea acestui complex de fenomene se ocupă o ştiinţă lingvistică modernă – sociolingvistica, sau ecologia limbii.

Lingvistul Theodor Hristea spune că ecologia lingvistică studiază limba într-un anumit mediu şi realizează ecologizarea acesteia faţă de factorii poluatori. O să prezentăm câteva aspecte. Suntem îngrijoraţi că se vorbeşte tot mai insistent de degradarea limbii în spaţiul public, neglijenţa verbală, greşelile de exprimare au devenit tot mai frecvente.

Acest fenomen îl putem stopa prin educaţie lingvistică, realizată în şcoală, prin campanii publice. Legătura dintre istoria unei limbi şi istoria unei societăţi este atât de strânsă încât ”orice vocabular exprimă o civilizaţie”, afirmaţie aparţinând lingvistului francez Antoine Meillet. Vocabularul fiind expresia societăţii, reflectă gradul acesteia de dezvoltare, iar progresul lui este determinat mai cu seamă de factori extralingvistici.

Diversele schimbări care au loc în societate se reflectă, în mod firesc, şi în cuvinte. Este interesant, mai întâi, să ştim cauzele greşelilor de care se fac vinovaţi mulţi oameni. O cultură lingvistică presupune noţiuni de etimologie, de istoria limbii române, de stilistică funcţională, cunoaşterea normelor ortografice, ortoepice, gramaticale şi lexicale, a normelor sociolingvistice. De cele mai multe ori, graba, superficialitatea, neatenţia, diferite deprinderi de pronunţare dialectală (din copilărie), absenţa autocontrolului, teribilismul juvenil (nasol, mişto), snobismul, dorinţa de a epata sunt cele care ampretează discursul public.

Numeroase şi supărătoare, pleonasmele au la bază neologisme greşit asimilate. Ele se găsesc frecvent şi în limbajul mass-mediei: drum rutier, zbor aerian, averse de ploaie, alegeri electorale, ziar cotidian, urări de bine, muncă laborioasă etc. După Theodor Hristea, în limba română contemporană există circa 50.000 de neologisme. Ele se întâlnesc în vorbirea oamenilor instruiţi. Utilizarea greşită a sufixelor din cauza necunoaşterii lor. Limba noastră de tip derivativ are 600 de sufixe şi 90 de prefixe. Trebuie să ştim că cele 600 de sufixe se clasifică astfel: etimologic (originea), semantic (capacitatea de a forma derivate), morfologic, al productivităţii. Este incorectă expresia tartinabilă, deoarece nu există verbul a tartina. Concretudine este incorect, concretitudine e corect. Confuzii paronimice: verbul a infesta cu sensul paronimului său a infecta e incorect. Tendinţa de substituire a vocalei ”e” prin ”i”: căpşuni – greşit, căpşune – corect; căşi – greşit, case – corect; pălmi – greşit, palme – corect. Unităţi frazeologice utilizate greşit (ele sunt grupuri de două sau mai multe cuvinte). Ele au o mare frecvenţă în limbă, cu sens unitar, consacrate de uzul general, înregistrate şi definite în dicţionare. Câteva exemple corecte: apă de ploaie, apă de colonie, apă plată, artist emerit. Incorectă este sintagma limbă de stat, utilizată frecvent, corectă este limbă oficială folosită pentru redactarea textelor oficiale ale statului, pentru comunicarea în administraţie, în justiţie, în mass-media, ca limbă de predare în şcoală. Ea este oficializată printr-un act administrativ, de obicei prin Constituţie. Forme incorecte: casa de editură, 100 km la oră, coperte, nivele, răi platnici. Corect: casa de editare, 100 km pe oră, coperţi, niveluri, rău platnici.

Limba trebuie lăsată să evolueze, nu cu ajutorul şi pe seama inculturii, trebuie să se îmbogăţească fără a se degrada prin şcoală, ştiinţă, cultură. Radioul, televiziunea, reţelele sociale sunt folosite pentru a sugera păreri, modele de vorbire, gândire, comportament, înfăţişare. Determinant va fi efortul conjugat al şcolii, al profesorilor, lingviştilor, scriitorilor, personalităţilor în explicarea şi impunerea normelor de exprimare corectă. În ziua de azi suntem supuşi constant unor agresiuni mediatice, de la agresiuni de limbaj până la distorsionări grosolane ale unor fapte, comportamente nepotrivite ce includ excesele şi violenţa de limbaj. Mi-amintesc ce spunea într-un editorial din ”Cotidianul” scriitorul, jurnalistul şi omul politic Octavian Paler: ”Mă mărginesc să semnalez, după ce am comparat îndelung programele radio-tv româneşti cu cele franţuzeşti şi italiene, că România se află sub un asediu continuu al prostului-gust şi al vulgarităţii”. Cutia Pandorei se deschide zi de zi cu filme sexi, cu viaţa palpitantă a vedetelor de carton, cu chef, cu beţia de la sfârşit de săptămână, cu limbajul suburban.

Ziua de 31 august a fost decretată ca ZIUA LIMBII ROMÂNE, zi sfântă şi sărbătoare pentru toţi românii. Normal ar trebui să considerăm fiecare zi a anului o cinstire a patriei şi a limbii noastre ce ”are flexibilitatea mătasei şi duritatea oţelului,” cum remarca Alexandru Macedonski.

LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ!

Victor FĂT    

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---