Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

3 septembrie: 135 de ani de la moartea lui Timotei Cipariu, filolog și lingvist român, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania

Ziarul Unirea

Publicat

în

3 septembrie: 135 de ani de la moartea lui Timotei Cipariu, filolog și lingvist român, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania

Timotei Cipariu, născut la data de 21 februarie 1805, în satul Pănade, lângă Blaj, judeţul Alba a fost un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, poliglot (cunoștea circa 15 limbi).

Și-a făcut toate studiile la Blaj, cele gimnaziale între (1816-1820), urmate de cele filosofice (1820-1822) și de cele teologice (1822-1825). Între 1825 și 1827 a fost profesor la Gimnaziul din Blaj. În 1828 devine profesor de filosofie, iar între 1834 și 1842 profesor de Dogmatică, apoi de Studii biblice la Seminar.

Între 1854 și 1875 a fost director al Gimnaziului și inspector al școlilor din oraș, iar între 1833 și 1866 a fost director al Tipografiei Diecezane. În 1827 a devenit preot, din 1842 fiind canonic, iar mai târziu prepozit capitular al Diecezei de Alba Iulia și Făgăraș.

Elit - Gustul Desăvârșit

Personalitate reprezentativă a culturii românești, cunoscător a numeroase limbi (greacă, latină, ebraică, arabă, siriacă, turcă, persană, spaniolă, italiană, germană, engleză, maghiară), Timotei Cipariu a fost posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci particulare din Transilvania, prețioasă și prin raritățile ei. Aceste cărți i-au fost procurate în special de prietenul său din București, librarul Iosif Romanov, și de reprezentanții companiei acestuia la Constantinopol și la Cairo.

În octombrie 1948, regimul comunist a impus, conform ordinului de la Moscova, asimilarea Bisericii Greco-catolice Romane în Biserica Ortodoxă, confiscând Biblioteca Cipariu (lăsată moștenire Mitropoliei Blajului) și trecând-o ilegal în inventarul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Române. Timotei Cipariu a fost unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania prin periodicele înființate și conduse de el:

– Organul luminărei (1847, devenit, în 1848 Organul Națiunale), primul ziar românesc cu litere latine,

– Învățătorul poporului (1848),

– Archivu pentru filologie și istorie între 1867 și 1870 și în 1872 – prima revistă românească de filologie.

A colaborat la Foaia pentru minte, inimă și literatură din Brașov cu studii, eseuri, versuri și traduceri. A fost membru fondator și primul vicepreședinte (1861-1866), apoi președinte (1877-1887) al societății Astra. A fost membru al Societății Literare Române (1866), viitoarea Academie Română, fiind ales mai târziu vicepreședintele ei. A fost membru al Societății Germane de Orientalistică.

A publicat o foarte lungă serie de studii asupra limbii române și a gramaticii sale, fiind considerat unul dintre întemeietorii filologiei și lingvisticii românești. Prin studiile sale a căutat să dovedească drepturile istorice ale poporului român și originea noastră romană.

Influențat de Școala Ardeleană, a fost unul dintre adepții latinismului și ai ortografiei etimologice, fapt pentru care a propus folosirea predilectă a cuvintelor de origine latină și evitarea cuvintelor de origine nelatină.

Pe tărâm politic, s-a numărat printre militanții pentru drepturile poporului român din Transilvania, fiind unul dintre cei zece Secretari ai Adunării Naționale de la Blaj din 1848.

Membru în Delegația trimisă la Curtea imperială din Viena spre a prezenta revendicările românești, membru în Comitetul Național Român din Sibiu, iar în 1863-1864 membru în Dieta Transilvaniei de la Sibiu. A murit la Blaj, la 3 septembrie 1887. A fost înmormântat în curtea bisericii „Sfinţii Arhangheli”, numită şi Biserica Grecilor, din Blaj.

Pe 21 octombrie 1991, la Sibiu, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la întemeierea ASTREI, a fost dezvelit bustul lui Timotei Cipariu, operă a sculptorului Gavril Abrihan.

Sursa: unitischimbam.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

7 octombrie – Ziua Mondială a Zâmbetului şi a faptelor bune. Cum a ajuns să fie sărbătorită în prima vineri a lui Brumărel

Ziarul Unirea

Publicat

în

Pe 7 octombrie 2022 se celebrează în întreaga lume Ziua Zâmbetului și a faptelor bune. Cum a ajuns să fie sărbătorită în fiecare an în prima vineri a lui Brumărel, aflați în cele de mai jos.

Zâmbetul este molipsitor şi uneşte oamenii și înseamnă apreciere, bucurie sau mulţumire şi pentru că dă o stare de bine, ne prelungeşte viaţa. Ideea de a avea o astfel de zi îi aparţine artistului american Harvey Ball care a creat smiley face, şi care, în 1999, a decretat ca prima zi de vineri din octombrie să devină Ziua Mondială a Zâmbetului şi a faptelor bune.

Elit - Gustul Desăvârșit

Zâmbiţi, faceţi o faptă bună şi ajutaţii şi pe alţii să zâmbească! – acesta este motto-ul zilei. Şi nu e greu să zâmbim, pentru a procesa o clipă de fericire, creierului nostru îi trebuie doar o sutime de secundă.

Zâmbetul însufleţeşte, îndulceşte, luminează, consimte, nu costă nimic, este şi plată şi răsplată, îţi schimbă înfăţişarea şi este o cochetărie.

Zâmbetul în sine ne face să ne simţim fericiţi şi să zâmbim, dacă surâsul nostru arată plăcere şi bună-dispoziţie şi nu din ironie, ură sau chiar frică.

Aparţine limbajului universal şi, asemenea plânsului, zâmbetul nu se învaţă. Deşi se spune că zâmbetul este o expresie specific omenească, totuşi şi animalele zâmbesc.

Surâsul este o reacţie normală care nu depinde de vârstă sau cultură, copiii zâmbesc chiar înainte de a se naşte.

Dacă vezi pe cineva care nu zâmbeste, dă-i zâmbetul tău ! – suntem îndeamnaţi cu candoare de un copil.

De fapt, micuţii sărbătoresc Ziua Zâmbetului în fiecare zi, cu tot felul de idei drăguţe care ne fac să zâmbim.

Povestea Zilei Zâmbetului

Totul a început în 1963 când pictorul american Harvey Ball a fost angajat de o companie de asigurari pentru a crea o faţă zâmbitoare care să ridice moralul angajaţilor.

Ball a creat celebrul Smiley face, o faţă galbenă rotundă cu doi ochi şi un zâmbet larg, în doar 10 minute şi a fost plătit pentru desenul său cu 45 de dolari. Ball afirma că niciodată în istoria omenirii şi a artei nu a fost creat nimic mai simplu, dar pe înţelesul tuturor, care să aducă atîta bucurie, fericire şi plăcere.

Simbolul său a fost imprimat pe mai mult de jumătate de milion de butoni şi a devenit rapid cunoscut în toată lumea.

Smiley face a intrat în cultura populară ca simbol al bunăvoinţei şi al veseliei, imaginea fiind folosită pentru a exterioriza emoţiile pozitive, în special în mesajele transmise prin poşta electronică.

Treptat însă simbolul zâmbitor a fost ultra comercializat şi risca să-şi piardă înţelesul original prin constanta sa repetare şi multiplicare.

Din această îngrijorare a venit şi ideea lui Bell de a se institui o Zi Mondială a Zâmbetului, pentru ca noi toţi să dedicăm măcar o zi din an zâmbetului şi faptelor frumoase, pentru că o faţă surâzătoare nu are nimic de-a face nici cu politica, nici cu geografia sau religia.

În 1999 Harvey Ball a decretat ca prima zi de vineri din octombrie să devină Ziua Mondială a Zîmbetului pentru că stă în puterea fiecăruia să zâmbească şi să facă o fapta bună.

În această zi, oamenii sărbătoresc zâmbetul în mod creativ şi distractiv, sunt ajutaţi cei în nevoie, se organizează evenimente amuzante în spitale sau se încearcă stabilirea de noi recorduri ale feţelor zâmbitoare.

Sursa: stiritvr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

7 octombrie: Ziua internațională a muncii decente. Cum s-a „născut” acest concept și cum a ajuns să fie sărbătorit

Ziarul Unirea

Publicat

în

7 octombrie: Ziua internațională a muncii decente. Cum s-a „născut” acest concept și cum a ajuns să fie sărbătorit

La data de 7 octombrie este marcată Ziua internațională a muncii decente. Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) recomandă ca munca decentă să fie în centrul acţiunilor guvernamentale pentru realizarea creşterii economiei mondiale. Munca decentă este esenţială pentru eforturile de reducere a sărăciei şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile.

Conceptul de „muncă decentă” a fost gândit în cadrul reuniunii Organizaţiei Internaţionale a Muncii din 1999, în comun acord cu partenerii sociali (guverne-patronate-sindicate) şi însumează aspiraţiile oamenilor cu privire la oportunităţile pentru o muncă productivă şi corect remunerată, securitatea la locul de muncă, protecţia socială pentru familie, oportunităţile de dezvoltare profesională şi integrare socială, libertatea de exprimare, participarea activă în luarea de decizii, egalitatea de şanse pentru bărbaţi şi femei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Acest concept cuprinde patru componente strategice, valabile indiferent dacă vorbim despre economia formală sau informală, munca salariată sau pe cont propriu, munca în agricultură, în fabrică, într-un birou, acasă sau în comunitate; principii şi drepturi fundamentale ale muncii şi standarde internaţionale de muncă; oportunităţi de ocupare şi remunerare; protecţie şi securitate socială, dialog social şi tripartitism.

Efectele pandemiei asupra sănătăţii, ocupării forţei de muncă, veniturilor şi egalităţii de gen sunt cu atât mai catastrofale cu cât lumea a fost deja fracturată, modelul profund deficitar al globalizării provocând inegalităţi şi nesiguranţă pentru oamenii muncii. Un nou contract social este esenţial pentru a stabili calea spre recuperare după efectele COVID-19, precum şi pentru construirea unei economii comune prospere şi durabile, potrivit www.ituc-csi.org.

În 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii şi Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (CIS) au avut iniţiativa marcării acestei zile prin mobilizarea sindicatelor din întreaga lume la mitinguri şi marşuri. Confederaţia Internaţională a Sindicatelor este cea mai mare asociaţie sindicală mondială din care fac parte 331 de organizaţii sindicale, care reprezintă 207 de milioane de muncitori din 163 de ţări ale lumii. Obiectivul său este promovarea pe scară mondială a intereselor sindicale comune şi protecţia drepturilor oamenilor muncii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

6 octombrie: Sfântul Apostol Toma, patronul arhitecţilor, zidarilor şi al pietrarilor, dar și ocrotitorul întârziaților

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sfântul Apostol Toma este unul din cei 12 Apostoli chemați direct de către Mântuitorul Iisus Hristos și este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 6 octombrie.

Credincioșii îl cunosc mai bine după porecla pe care a primit-o – “Toma-Necredinciosul” sau “Toma-Dydimus (Toma-Geamănul)”. Conform unor scrieri, Toma s-ar trage din orașul grec Didyma (orașul Didim de astăzi, de pe teritoriul Turciei). Conform altor scrieri, acesta ar fi fost frate cu Iisus. Dacă ar fi fost așa, atunci el ar fi fost Iuda-Toma, sau mai bine zis, unul din cei patru copii ai lui Iosif.

Totuși, conform Sfintei Scripturi, Apostolul Toma s-a născut în orașul gaileean Pansada, iar de meserie era pescar. La auzul veștii că Iisus Hristos este Mântuitorul nostru, a decis să lase totul în urmă și să îl urmeze pe Hristos. Porecla sa de “Toma-Necredinciosul” i se trage de la faptul că acesta nu a crezut relatările ucenicilor despre Învierea lui Iisus. La 8 zile de la Înviere, Mântuitorul i se arată lui Toma arătându-i rănile ceea ce l-a determinat pe Toma să meargă în întreagă lume să răspândească vestea Învierii Mântuitorului, regretând că s-a îndoit de spusele ucenicilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: MESAJE de CRACIUN fericit! Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poți trimite celor dragi

Deși unele icoane numesc acest eveniment ca “Toma necredinciosul” acest lucru s-a dovedit a fi eronat, dat fiind faptul că în grecește inscripția citește “Atingerea lui Toma”, pe când în slavonă înseamnă “Încredințarea lui Toma”.

În călătoriile sale propovăduind Învierea Domnului înființează și mai multe Biserici Creștine în Palestina, Mesopotamia, Etiopia, India și Partia. Pe când propovăduia cuvântul lui Hristos în India reușește să îi convertească pe soția guvernatorului din Melipur (din sudul Indiei) și pe fiul acestuia. Guvernatorul, mâniat, ordonă ca Toma să fie întemnițat si torturat. Sfârșește prin a fi străpuns de sulițe după care Domnul îl ia la el în Ceruri. Câteva din moaștele Sfântului Apostol Toma se află în India, Ungaria și la Muntele Athos.

Citește și: MESAJE de SFANTUL ANDREI. Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

În arta bisericească, Sfântul Toma este prezentat ca stând în genunchi în fața Mântuitorului și atingându-i coapsa. De asemenea, datorită meseriei de constructor, care i-a fost atribuită este prezentat cu o riglă și un echer în mână.

Sfântul Apostol Toma este și patronul arhitecţilor, zidarilor şi al pietrarilor, dar şi ocrotitor al celor care nu ajung la timp la destinaţie, nu din comoditate, ci din dumnezeiască rânduială.

Sursa: calendarulortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea