3 iunie: Ziua internațională a bicicletei. Cum a fost adoptată rezoluția de către ONU

3 iunie: Ziua internațională a bicicletei. Cum a fost adoptată rezoluția de către ONU

În fiecare an, la data de 3 iunie, este celebrată Ziua mondială a bicicletei, potrivit Organizației Națiunilor Unite.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 12 aprilie 2018, o rezoluţie în cadrul celei de-a 72-a sesiuni ordinare de la New York, prin care se sărbătoreşte la 3 iunie, în toată lumea, Ziua mondială a bicicletei, precizează https://ecf.com, site-ul Federaţiei Europene a Cicliştilor (ECF).

Rezoluţia a fost adoptată prin consens de 193 de state membre ale ONU. Prin Rezoluţie sunt invitate toate statele membre ale ONU şi părţile interesate să celebreze şi să promoveze conştientizarea unei Zile mondiale a bicicletei. Declaraţia încurajează statele membre să acorde o atenţie deosebită bicicletei în strategiile de dezvoltare şi să includă bicicleta în politicile şi programele internaţionale, regionale, naţionale şi subnaţionale.

Alianţa Mondială a Ciclismului (WCA) şi Federaţia Europeană a Cicliştilor (ECF) au salutat rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele două organizaţii făcând lobby pentru o Zi mondială a bicicletei, încă din 2016. Secretarul General al WCA şi ECF, Bernhard Ensink, a declarat, cu acel prilej, că bicicleta reprezintă „o sursă de beneficii sociale, economice şi de mediu – şi aduce oamenii împreună”. El a precizat, conform https://ecf.com, că Rezoluţia ONU este o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă.

În acelaşi timp, cele două organizaţii, WCA şi ECF, apreciază munca extraordinară a lui Leszek Sibilski, profesor de sociologie la Colegiul Montgomery din Maryland, SUA şi a studenţilor săi, care au făcut o campanie susţinută pentru #WorldBicycleDay.

În decembrie 2017, Sibilski a fost îndrumat către Misiunea Permanentă a Turkmenistanului la ONU, iar reprezentanţii acesteia au fost de acord să prezinte în faţa Adunării Generale ONU propunerea pentru o Zi mondială a bicicletei. Alături de Turkmenistan, iniţiativa a mai fost susţinută de către 56 de state membre ale ONU, conform site-ului Băncii Mondiale, www.worldbank.org.

Alianţa Mondială a Ciclismului, lansată ca o iniţiativă a Federaţiei Europene a Cicliştilor la conferinţa Velo-city 2014 din Adelaide, Australia, este o reţea globală de organizaţii neguvernamentale şi ale societăţii civile, cu un interes substanţial în promovarea ciclismului. Obiectivul principal al reţelei nu este numai să promoveze ciclismul ca mijloc de transport în cadrul instituţiilor internaţionale, cum ar fi ONU, OCDE / ITF, Banca Mondială, dar şi să promoveze şi să sprijine schimbul de cunoştinţe, expertiză şi cooperare între asociaţii de ciclism şi organizaţii din întreaga lume. În prezent, WCA are peste 100 de membri din toate continentele.

Federaţia Europeană a Cicliştilor are peste 80 de membri din peste 40 de ţări europene şi îşi propune să unească asociaţiile cicliştilor din întreaga lume, oferindu-le o structură la nivel internaţional.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), infrastructura sigură pentru mersul pe jos şi mersul pe bicicletă reprezintă o cale de realizare a unei stări echitabile de sănătate, notează https://www.un.org/en/observances/bicycle-day. Pentru cei mai săraci locuitori ai oraşelor, care de multe ori nu îşi pot permite vehicule personale, mersul pe jos şi cel pe bicicletă pot oferi o alternativă de transport, reducând totodată riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral, anumite tipuri de cancer, diabet şi chiar deces. În consecinţă, un transport activ îmbunătăţit nu este numai sănătos, ci şi echitabil şi rentabil.

În timpul carantinei cauzate de pandemia de COVID-19, ciclismul s-a dovedit a fi cel mai sigur şi cel mai eficient mod de transport, se arată pe https://ecf.com. Federaţia Europeană a Cicliştilor a făcut o serie de recomandări autorităţilor europene, naţionale şi locale pentru promovarea ciclismului, sub titulatura: „Ciclism, dincolo de criză”. Printre acestea: realizarea unei infrastructuri bine concepute pentru biciclete, prin aşa-numitele „benzi COVID”; reducerea vitezei de circulaţie pentru maşini în oraşe la 30 km/h; crearea de către instituţiile europene a unui fond pentru bicicletele electrice, de cinci miliarde de euro, etc.

Sursa: stiri.tvr.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE