Rămâi conectat

Ştirea zilei

29 octombrie: Se năștea Regina Maria a României, una din cele mai îndrăgite figuri ale istoriei, numită în popor „mama răniţilor” şi „regina soldat”

Publicat

în

29 octombrie: Se năștea Regina Maria a României, una din cele mai îndrăgite figuri ale istoriei, numită în popor „mama răniţilor” şi „regina soldat”

Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, castelul Pelișor-Sinaia, Regatul României) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană devenit ulterior regele Ferdinand I al României. A fost mama regelui Carol al II-lea. Maria, născută Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

A fost cea de-a doua fiică a lui Alfred, duce de Edinburgh şi Saxa-Coburg Gotha, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, ofiţer în marina britanică, şi a ducesei Maria Alexandrova, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei, potrivit „Dicţionarului personalităţilor feminine din România” (Ed. Meronia, 2009). Fratele cel mare se numea Alfred (născut în 1874), ca şi tatăl său, iar celelalte surori erau: Victoria Melita (născută la Malta în 1876), Alexandra Victoria (născută la Coburg în 1878) şi Beatrice (născută la Eastwell, în 1883). A primit o educaţie aleasă, având înclinaţii către desen şi pictură, şi şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa atât în Anglia cât şi la Curtea ţarului, bunicul său, dar şi în Malta, unde a fost delegat tatăl său, pentru o perioadă de timp.

Principesa Maria şi principele moştenitor Ferdinand s-au întâlnit cu prilejul unei reuniuni puse la cale în martie 1892, la Munchen, de către mama principesei şi împăratul Wilhelm al II-lea, la care a fost invitat şi regele Carol I. Cei doi principi s-au logodit în luna mai. Câteva luni mai târziu, la 29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893, principele Ferdinand se căsătorea cu Maria, în cadrul unei ceremonii organizate la Sigmaringen. Regele Carol I a salutat ”unirea ce s-a săvârşit şi s-a sfinţit, ca o asigurare pentru viitorul României”, notează volumul ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) – Ferdinand I” (Ioan Scurtu, Ed. Enciclopedică, vol. II, 2004).

Electrica Furnizare Discount

Principele Ferdinand şi soţia sa, Maria, au sosit la Bucureşti, în ziua de 23 ianuarie/4 februarie 1893. Trenul princiar a fost întâmpinat cu salve de tun în Gara de Nord, unde s-au aflat şi regele Carol I, membrii guvernului şi alţi demnitari. A doua zi, cortegiul regal s-a îndreptat spre Mitropolie, unde s-a oficiat serviciul divin. Ferdinand şi Maria au trăit sub tutela autoritară a regelui Carol I, până la moartea acestuia la 10 octombrie 1914. Perechea moştenitoare a tronului României a avut şase copii: Carol (1893-1953), Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961), Nicolae (1903-1978), Ileana (1909-1991) şi Mircea (1913-1916).

Observând interesul tinerei principese faţă de îndeletnicirile militare ale soţului său, care fusese avansat colonel şi i se dăduse comanda Regimentului de cavalerie 4 Roşiori, la decizia regelui Carol I şi a lui Ferdinand, Maria a fost numită comandant onorific al acestuia, în 1897. Maria a purtat cu mândrie uniforma militară şi s-a implicat activ în toate acţiunile pe care Regimentul 4 Roşiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roşiori „Regina Maria”) le-a desfăşurat, notează https://www.familiaregala.ro/. „Din partea austerului rege, numirea mea fusese o nemaipomenită concesie, dar, precum am mai spus, erau ceasuri în care dragostea lui pentru mine precumpănea. Numirea mea fu primită cu nespus entuziasm de către ofiţeri şi soldaţi; se dădură nesfârşite serbări şi ziua când primii întâia oară regimentul a fost pentru mine o zi de mândrie, iar de atunci înainte se făuri o legătură puternică şi trainică între mine şi scumpul meu 4 Roşiori.” („Povestea vieţii mele”, vol. I, Editura Rao, 2013)

În timpul celui de-al doilea război balcanic (1913), a fost un exemplu pentru toate femeile din societatea românească, principesa Maria remarcându-se prin energie şi curaj dar şi prin capacitatea organizatorică şi calitatea de a alina suferinţele oamenilor. Epidemia de holeră izbucnită în Bulgaria, în rândurile unităţilor militare româneşti, ameninţa să se extindă şi la nord de Dunăre. Principesa Maria a obţinut de la regele Carol I permisiunea de a se ocupa de tabăra de la Zimnicea unde erau aduşi bolnavii de holeră. A înfiinţat, cu acest prilej, „organizaţia pentru ajutorarea spitalelor şi a familiilor celor care pleacă pe front” (iulie 1913), se arată în volumul „Bătălia lor: femeile din România în Primul Război Mondial” (Alin Ciupală, Ed. Polirom, 2017).

Maria a devenit regină a României odată cu accederea la tron a principelui Ferdinand, la 28 septembrie/11 octombrie 1914, după moartea regelui Carol I, într-un moment crucial, în care întreaga societate românească, atât familia regală cât şi clasa politică erau profund divizate în tabere ce susţineau fie neutralitatea, fie intrarea în război de partea uneia sau alteia dintre cele două alianţe aflate în conflict. Încă de la început, regina Maria s-a implicat în viaţa politică. Discuta cu soţul său, avea iniţiative, primea miniştri şi diplomaţi, participa la festivităţi, îşi susţinea cu tenacitate punctele de vedere. În acest context, regina s-a opus de la început participării la război a României alături de Puterile Centrale, susţinând alianţa cu ţările Antantei în vederea eliberării provinciilor româneşti aflate sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar şi făurirea statului naţional unitar român. Acest fapt a atârnat greu în decizia regelui Ferdinand de a intra în război împotriva patriei sale de origine, regina pledând cauza României în corespondenţa cu verii ei primari, regele George al V-lea al Marii Britanii şi ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei, notează www.familiaregala.ro.

Încă din perioada neutralităţii, regina începuse să pregătească o bază de susţinere a efortului de război din punct de vedere medical, sanitar şi logistic. Pe fondul relaţiilor cu Rusia, diplomatice şi de familie (mama sa, Maria Alexandrovna Romanova era unica fiică în viaţă a ţarului Alexandru al II-lea), regina cerea şi primea medicamente, aparatură medicală, produse sanitare necesare spitalelor militare. De asemenea, o prioritate a reprezentat-o activitatea de organizare a spitalelor de campanie şi de susţinere a efortului de îngrijire a răniţilor, atât în zona frontului, cât şi în spatele acestuia. Au fost continuate astfel practicile iniţiate de regina Elisabeta în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). Organizarea activităţii Crucii Roşii Române, procurarea de medicamente, participarea directă la ajutorarea răniţilor devenise partea esenţială a existenţei sale.

În noiembrie 1916, în urma bombardamentelor lansate asupra Capitalei de către aviaţia germană, care au făcut numeroase victime, regina a organizat, în camerele palatului regal, un spital provizoriu necesar îngrijirii răniţilor. De altfel, întregul palat regal fusese transformat. În urma ocupării Bucureştiului, spitalul a fost evacuat în Moldova. În timpul refugiului la Iaşi, regina Maria, cu un curaj nedezminţit, vizita spitalele militare sau pe cele înfiinţate de ea, mergând la căpătâiul soldaţilor răniţi şi al celor bolnavi de tifos. Simplul fapt că încerca să le spună câteva cuvinte de încurajare arăta implicarea sa şi dorinţa de a le uşura suferinţa. A continuat această activitate, conştientizând rolul ei în acele împrejurări grele pentru ţară, şi în vara lui 1917, în timpul luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, o serie de bătălii eroice în urma cărora trupele româno-ruse au reuşit să oprească ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea scoaterea României din război.

Pentru atitudinea ei curajoasă din timpul Primului Război Mondial, când a lucrat direct pe front, în spitale de campanie, şi a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate, regina Maria, îmbrăcată în uniforma albă de soră medicală a Crucii Roşii, avea să fie numită în popor „mama răniţilor” şi „regina soldat”. Mai târziu, conform http://peles.ro/personalitati/regina-maria/, regina Maria scria în „Memoriile” sale: „multe zile am rămas în mijlocul soldaţilor mei şi Dumnezeu mi-a îngăduit să pot fi de vreun ajutor; zile de straşnică trudă, zile de întuneric, când ce vedeam erau lucruri pe care niciodată nu voi mai putea să le uit”. Pentru recunoaşterea meritelor femeilor implicate în efortul de război, fie ele medici, infirmiere, surori de caritate sau asistente medicale, s-a instituit ordinul ”Crucea Regina Maria”, care avea trei clase şi care a fost conferit între anii 1917-1918.

Basarabia, la 27 martie/9 aprilie 1918, şi Bucovina, la 15/28 noiembrie, s-au unit cu România. În ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia proclama Unirea cu patria-mamă a provinciilor româneşti de peste Carpaţi. În aceeaşi zi se întorceau de la Iaşi regele Ferdinand şi regina Maria, Bucureştiul redevenind capitala ţării. Trenul a oprit în gara Mogoşoaia (mai târziu Băneasa), unde regele şi regina au fost întâmpinaţi de generalul Constantin Coandă şi ceilalţi membri ai guvernului, de generalul Berthelot şi generalul Constantin Presan, precum şi de mai mulţi ofiţeri români, francezi şi englezi. Urcaţi pe cai, regele, regina, principele Nicolae şi generalul Berthelot au mers în fruntea oştirii române şi a detaşamentelor aliate (engleze şi franceze), au trecut pe sub Arcul de Triumf, improvizat la intrarea în Bucureşti. Regina Maria, care îşi agăţase de şa un buchet de crizanteme galbene, îi saluta pe cei care aclamau cortegiul regal, potrivit volumului ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) – Ferdinand I” (Ioan Scurtu, Ed. Enciclopedică, vol. II, 2004).

Principala preocupare a diplomaţiei româneşti, în cursul anului 1919, a fost ratificarea, prin tratatele de pace, a actelor de Unire din 1918. Şeful delegaţiei române la Paris, Ion I.C. Brătianu, întâmpina multe greutăţi ca urmare a faptului că România, ca şi alte ţări mici, fusese trecută în categoria ”statelor cu interese limitate” şi nu era acceptată la elaborarea tratatelor de pace. Regina Maria, având acordul lui Ferdinand, a decis să plece la Paris pentru a susţine cauza României, în contextul relaţiilor pe care le avea cu lumea occidentală. La 7 martie 1919, a fost primită de Georges Clemenceau, preşedintele Conferinţei de Pace; a doua zi a fost primită la Palatul Elysee de preşedintele Raymond Poincare, care i-a înmânat Marele Cordon al Legiunii de Onoare, decoraţie care se conferea şefilor de stat în exerciţiul funcţiunii. La Paris, regina a avut discuţii cu Albert Thomas, Herbert Hoover, Aristide Briand, Eleutherios Venizelos, Raymond Poincare, Lloyd George, Robert Cecil şi alţi lideri politici. A făcut o deplasare la Londra, unde a fost primită de regele George la Palatul Buckingham, apoi a revenit la Paris pentru a-l întâlni pe preşedintele american Woodrow Wilson, în 10 aprilie 1919. Regina nota: „I-am vorbit despre speranţele ţărilor mici, al căror apărător a fost în mod deosebit. El a declarat că, în special, ţările mici vor beneficia de Liga Naţiunilor”, consemnează volumul „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Carol I” (vol. I, Editura Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004).

În anul care a urmat Marii Uniri, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins o vizită amplă în Transilvania, oprindu-se la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Abrud, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Marea, Oradea. S-au bucurat de o primire călduroasă, adesea entuziastă. Regina consemna: „În multe sate, calde primiri loiale, iar în final am ajuns la Alba Iulia, micul orăşel al cărui nume are un ecou special în sufletul fiecărui român”. Pe parcursul întregii sale călătorii, regina a purtat costumul popular românesc.

Un alt moment important în viaţa reginei a fost cel de la 15 octombrie 1922, când, la Catedrala de la Alba Iulia, a avut loc ceremonia încoronării sale şi a regelui Ferdinand, ca suverani ai României Mari. Coroana regelui Ferdinand, realizată la cererea lui Carol I şi care a purtat-o la încoronarea sa, ca prim rege al României, în 1881, a fost realizată, după un desen de Theodor Aman, din oţel provenit dintr-un tun turcesc capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878. În ceea ce priveşte coroana reginei Maria, aceasta a fost făcută din aur masiv, în Franţa, fiind încrustată cu pietre preţioase, iar pe lateral, cu două pandantive. Coroana a fost executată special pentru încoronarea din 1922, iar modelul a fost inspirat din iconografia bisericească şi din coroana soţiei domnitorului Neagoe Basarab, pe baza picturii de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş.

În octombrie-noiembrie 1926, regina Maria a efectuat o serie de vizite oficiale în Europa de Vest dar şi un turneu triumfal în Statele Unite ale Americii. La New York a fost întâmpinată de primarul oraşului; la Washington a avut o discuţie cu preşedintele Coolidge, care a oferit un dineu în onoarea sa. Turneul a fost întrerupt din cauza stării de sănătate a regelui Ferdinand care se înrăutăţea.

Regele Ferdinand I a murit la 20 iulie 1927, la Sinaia, şi a fost înmormântat la Curtea de Argeş. În aceste împrejurări, Mihai I a devenit rege al României la 20 iulie 1927, la vârsta de 5 ani şi 9 luni, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune. Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, între 1927-1930, de o Regenţă formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan, şi principele Nicolae, fratele lui Carol.

În 1930, Carol al II-lea a revenit, inopinat, în ţară. Guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regenţă. La 9 iunie, Parlamentul l-a proclamat pe Carol rege, sub numele de Carol al II-lea. Din acel moment acesta a urmărit sistematic îndepărtarea reginei Maria de la implicarea în problemele politice ale ţării, interzicându-i să mai desfăşoare vreo acţiune publică sau să aibă discuţii cu liderii politici. Totodată, i-a stabilit reginei domiciliul în localitatea Balcic, din Cadrilater, unde regina îşi construise o vilă, o grădină aranjată în stil englezesc, dar şi o bisericuţă, „Stella Maris”.

Starea de sănătate a reginei Maria s-a agravat în 1938. Medicii i-au recomandat să se interneze într-o clinică din Dresda. Tratamentul s-a dovedit a fi inutil, regina luând hotărârea de a reveni în ţară. A călătorit cu trenul şi a ajuns la Sinaia la 17 iulie. A încetat din viaţă a doua zi, la Castelul Pelişor, la vârsta de 62 de ani, după o suferinţă cumplită la care s-au adăugat izolarea la care o obligase fiul său, Carol al II-lea, şi indiferenţa acestuia faţă de degradarea ei fizică, potrivit www.familiaregala.ro.

„Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic pentru ultima dată mâinile pentru o binecuvântare. Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care au am văzut-o întreagă, a cărei soartă am împărtăşit-o atâţia ani, al cărei vis strămoşesc l-am visat şi eu, şi mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre alte naţiuni, fii cinstită, iubită şi pricepută. Şi acum vă zic rămas-bun pe veci, de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn, dar mai presus de toate aminteşte-ţi poporul meu, că te-am iubit şi că te binecuvântez cu ultima mea suflare”, spunea regina Maria în scrisoarea pe care a adresat-o ţării şi poporului român, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Carol al II-lea” (vol. III, Editura Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004).

Trupul neînsufleţit al reginei Maria a fost depus o zi la Peleş, apoi trei zile la Palatul Cotroceni. Pe drumul de la Sinaia la Bucureşti, şi apoi din Capitală spre Curtea de Argeş, uriaşe mulţimi au prezentat onorul Reginei plecate. A fost înmormântată la 24 iulie, la Curtea de Argeş, alături de soţul său Ferdinand I. Înmormântarea reginei Maria a fost una fastuoasă, pe măsura dragostei pe care i-o purtase poporul său. Totodată, marile personalităţi internaţionale, dar şi presa internaţională au adus cel mai înalt omagiu reginei Maria a României.

Funeraliile reginei Maria (1875-1938), care au avut loc la Curtea de Argeş; participanţi la funeralii: comandor Preda Fundăţeanu, adjutant regal; Elisabeta ex-regina Greciei; Carol al II-lea; principele Nicolae; arhiducesa Ileana de Austria; arhiducele Anton; Mihai, voievod de Alba-Iulia; Ernest Urdăreanu; I. Stircea

Potrivit testamentului său, inima sa a fost aşezată într-o casetă, învelită în drapelele de stat ale României şi Marii Britanii, fiind apoi depusă în biserica de la Cotroceni, iar de aici transportată la Balcic, în capela ”Stella Maris”. A trebuit, însă, să fie luată de la Balcic, odată cu cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, în septembrie 1940, şi depusă, mai întâi, în firida unei stânci de lângă Castelul Bran, apoi, în 1969, în castel. Din martie 1971, caseta s-a aflat în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Inima reginei Maria a fost depusă în Camera de Aur a Castelului Pelişor din Sinaia, la 77 de ani de la moartea reginei în această sală. Cutia de lemn cu foiţă de aur în care se află inima reginei Maria a fost purtată de doi soldaţi şi înmânată principesei Margareta, care ulterior a amplasat-o pe un soclu special amenajat în acea cameră, Sinaia, 3 noiembrie 2015.

După 44 de ani, în 2015, la iniţiativa regelui Mihai (1921-2017), Casa Regală şi Ministerul Culturii au hotărât de comun acord ca locul inimii reginei Maria să fie în Salonul de Aur din Castelul Pelişor, locul în care inima Reginei Maria a încetat să bată la 18 iulie 1938.

Sursa: agerpres.ro

Publicitate

Ştirea zilei

VIDEO| Noapte albă pentru deschiderea traficului pe autostrada A10 Sebeș – Turda, între Alba Iulia și Aiud

Publicat

în

Noapte albă pentru deschiderea traficului pe autostrada A10 Sebeș – Turda, între Alba Iulia și Aiud

Mâine, așa cum a anunțat oficial Ministrul Transporturilor și Compania Națională de Autostrăzi va fi deschis complet traficul pe autostrada A10 Sebeș – Turda. E vorba de 1,5 kilometri, din lotul 1, 24,25 kilometri, din lotul 2 și circa 3 kilometri din lotul 3, rămași muzeu, până la nodul rutier Aiud.

Citește și: OFICIAL| MARȚI: Se deschide circulația pe Autostrada A10 Sebeș–Turda, lotul 2. Planul de Management de Trafic, aprobat de către CNAIR

Antreprenorul grec, Aktor, a mobilizat pe lot aproximativ 200 de oameni și lucrează la ultimele finisaje înainte de darea în trafic.

Electrica Furnizare Discount

Reporterii ziarulunirea.ro, așa cum v-au obișnuit, i-au surprins seara târziu, în jurul orei 21, pe muncitori, lucrând între kilometrul 25 și 27. Aici au fost bătuți stâlpii de parapeți și se montează parapeți pentru a nu mai restricționa traficul după deschiderea circulației.

Profitând de moment, reporterii noștri au surprins și o fotografie superbă cu nodul rutier Teiuș, complet iluminat.

„În zona Dealului Oiejdea, unde au apărut alunecări de teren, una dintre căi nu este încă finalizată. Ca atare, pe acest sector -de 1,5 km- se va circula în ambele sensuri, dar pe o singură cale, în regim de Drum Național. Situația a impus limitarea vitezei la 60 km/h în zona respectivă, dar și limitarea la 100 de km/h pe restul lotului 2.

Constructorul va trebui să monteze toate elementele de siguranță și să semnalizeze prin marcaje provizorii zonele unde acestea nu sunt definitivate”, au transmis reprezentanții CNAIR.

Citește mai mult

Ştirea zilei

„Lovitură” pentru dezvoltatorii imobiliari, în urma pandemiei: Casele la țară și mii de metri pătrați, la prețul unei garsoniere

Publicat

în

„Lovitură” pentru dezvoltatorii imobiliari, în urma pandemiei: Casele la țară și mii de metri pătrați, la prețul unei garsoniere

Atât în marile orașe cât și în împrejurimile acestora, dezvoltatorii imobiliari au construit masiv, iar prețurile porneau, la începutul anului 2021, de la 35.000 de euro, pentru o garsonieră mică, arată DCNEWS.ro.

Odată cu scumpirea prețurilor materialelor de construcții, dezvoltatorii imobiliari au ridicat prețul, mergând cu piața, indiferent dacă, la momentul scumpirii prețurilor materiei prime, blocul era deja finalizat. Astfel, în cel mai bun caz, prețurile pornesc de la 45.000 de euro, lângă București, pentru o garsonieră.

Electrica Furnizare Discount

Pandemia și restricțiile au ținut oamenii în case sau le-a limitat libertatea de mișcare sau de acces. În plus, pandemia a mai adus ceva: munca de acasă. Multe companii s-au reorientat, ceea ce le-a adus beneficii atât lor, cât și angajaților. Companiile nu mai plătesc chirii costisitoare și angajați care să se ocupe de curățenie, de exemplu. Angajații nu mai pierd ore pe drum și fac economii din banii necesari pentru o zi de muncă (bani pentru transport, hrană).

Astfel, mulți dintre cei care poate s-ar fi orientat să aleagă un apartament în București, sacrificând spațiul personal, s-au orientat către alte proprietăți, în mijlocul naturii.

Grupurile de Facebook precum ”Mutat la țară – Anunțuri imobiliare/ discuții și informații” sau ”Case și terenuri la țară” au explodat, având zeci de mii de membri.

Spre surprinderea multora, prețurile pornesc de la câteva mii de euro, iar proprietățile impresionante sunt departe de a atinge pragul 100.000 de euro. Sunt proprietăți care au lac cu nuferi, grădini de legume, pomi fructiferi, chiar și vechile mori. Majoritatea au peste o mie de metri pătrați de teren, iar ce oferă este de-a dreptul surprinzător, pentru că e autentic și amintește de originile noastre.

Case și mii de metri pătrați de teren, la preț de garsonieră

Exemple sunt multe, dar voi trece în revistă doar o mică parte din ele, cele mai recente, care au și prețurile afișate:

– 1300 de mp de teren, într-un sat din Mehedinți – 3.800 de euro.

– curte de 500 de mp și teren în plus de 1400 de mp, dar și două case în curte, precum și anexe, cu deschidere de 32 de metri liniari, în Prahova – 35.000 de euro.

– casă la 40 de km de București, cu patru camere, beci, canalizare, râu și baltă de pește în apropiere, dar și 2500 de mp de teren- 40.000 de euro.
Cabană și un deal întreg, preț de 68.000 de euro

Un alt exemplu recent este o cabană de povește, de la poalele munților Făgăraș, o construcție complet renovată în 2021, de 85 mp utili, cu o priveliște uimitoare. La pachet cu cabana vin și 11.000 de mp de teren. ”Tot dealul este al tău” spun proprietarii. Prețul pentru o astfel de proprietate cu potențial turistic și în care nu mai e nimic de investit? 68.000 de euro!

Multe oferte până-n 10.000 de euro

Pe lângă ofertele postate de persoanele care doresc să-și vândă proprietățile de la sat, sunt și mesaje ale persoanelor care caută să-și cumpere proprietăți, cu o limită de buget. Un astfel de mesaj este ”Cumpăr teren intravilan la maximum 60 km de București, buget 8000 €.” Iar, surprinzător pentru mulți, astfel de mesaje au și răspunsuri cu oferte.

România nu stă doar în marile orașe, sufocate de construcții, apărute una lângă alta, de mașinile vechi, poluare și praf. România există și dincolo de aceste orașe comerciale și are peisaje uimitoare și tradiție. Iar dacă pandemia ne-a oferit ceva, ne-a oferit și această șansă, de a descoperi valori uitate și de a le readuce la viață.

Citește mai mult

Ştirea zilei

1 Decembrie la Alba Iulia: Ultimele declarații ale primarului Gabriel Pleșa. „Poate că am riscat cu spectacolul de drone în loc de focul de artificii”

Publicat

în

1 Decembrie la Alba Iulia: Ultimele declarații ale primarului Gabriel Pleșa. „Poate că am riscat cu spectacolul de drone în loc de focul de artificii”

Gabriel Pleșa, primarul Municipiului Alba Iulia, a fost prezent luni, 29 noiembrie, în studioul Unirea FM alături de moderatorul Simona Lodroman. În cadrul emisiei au fost discutate subiecte precum Ziua Națională a României, sărbătoarea Sfântului Nicolae, dar și sărbătorile de iarnă așteptate cu nerăbdare de români.

Ziua Națională a României la Alba Iulia

„Este o săptămână plină, cu Ziua Națională a României în centrul ei, iar peste șapte zile sărbătorim Sfântul Nicolae, iar cu această ocazie am pregătit o surpriză plăcută pentru albaiulieni.

Electrica Furnizare Discount

Începem, categoric, cu Ziua Națională a României, noi am dat presei și publicității ce evenimente vom face în acest an – sigur – sunt evenimente mai puține decât în 2019, dar mai multe decât în anul trecut când am trăit acel nefericit 1 Decembrie cu orașul în carantină, care sper să nu îl mai trăim niciodată.

Citește și: PROGRAMUL FINAL pentru 1 DECEMBRIE 2021, la Alba Iulia, de ZIUA NAȚIONALĂ a ROMÂNIEI: paradă militară, concerte de muzică populară și spectacol de drone

Din fericire, așa cum știm, în ultimele două săptămâni incidența a început să scadă, în medie cu aproape un procent pe zi, astfel ne aflăm în acel prag de trei la mie, vorbesc de Municipiul Alba Iulia, ceea ce înseamnă că măsurile restrictive sunt mai blânde decât erau acum două săptămâni.

Împreună cu Consiliul Județean, Prefectura și Garnizoana Militară, instituțiile ce organizează Ziua Națională a României de la Alba Iulia, am decis  să renunțăm la două dintre evenimente: Masa Populară și spectacolul în aer liber. Riscam ca la Masa Populară să fie aglomerație și nu puteam să facem un oarecare triaj, între sute de mii de oameni este imposibil să faci așa ceva, iar în ceea ce privește spectacolul în aer liber ar fi fost categoric necesară o zonă de delimitare în fața scenei, să facem acel triaj care se referă la certificatul verde, iar probabil am fi avut câteva sute de oameni în interiorul gardului și câteva mii în afara lui. Atunci am zis că nu are rost să facem acest lucru, vom renunța și tot ceea ce reprezintă spectacol artistic se va transmite online și pe acele șase ecrane mari ce sunt răspândite în oraș.

Citește și: MESAJE de ZIUA NATIONALA, 1 DECEMBRIE. SMS-uri, felicitări, urări și mesaje pe care le puteți trimite prietenilor

În schimb, toate elementele pe care le-am avut în anii trecuți, înainte de declanșarea pandemiei, le vom avea. Televiziunea Română va transmite în direct de la Alba Iulia imediat după ce transmite parada de la București. Le recomand oamenilor ca la paradă militară să nu se înghesuiască doar în fața blocurilor „M” deoarece această paradă intră în dispozitiv din fața Colegiului Național „Horea,  Cloșca și Crișan” și intersecția Horea cu Calea Moților, în același mers de defilare și aceași formație astfel încât cei care vin cu copii, cei care vin la Alba Iulia să vadă și să participe la Serbările Unirii nu trebuie să se înghesuie neapărat în fața blocurilor „M”, unde nu s-a făcut tribuna oficială, dar va exista un perimetru unde vor trebui să fie prezenți maxim 200 de oameni, vaccinați, cu certicat verde și a fost așternut doar un covor.

Comercianții vor fi și ei prezenți la Alba Iulia, dar nu pe pietonala Mihai Viteazul, ci pe latura de Vest a Cetății Alba Carolina, pe cea dintâi au să rămână doar comercianții ce se aflau deja. Vor fi unități de alimentație publică și comercianți de lucruri diverse specifice acestei zile, oamenii vor avea unde să-și petreacă timpul liber. Vor fi prezenți începând de astăzi și vor sta două zile. Acești comercianți au semnat un angajament prin care își asumă că vor respecta regulile sanitare.

Citește și: PROGRAM| PARADA MILITARĂ din Alba Iulia, de ZIUA NAȚIONALĂ 2021: 550 de militari vor defila în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918

De 1 Decembrie la ora 20:00, tradiționalul foc de artificii l-am înlocuit de această dată cu un spectacol de drone, sper să fie o surpriză plăcută, poate că am riscat puțin, sunt oameni conservatori care preferă tradiționalul foc de artificii, dar cred că vor gusta și acest spectacol cu peste 100 de drone, dirijate pe computer, ce vor desena pe cer și vor fi luminate în diverse culori. Cred ca va fi spectaculos, am văzut un promotion la un astfel de spectacol și  a părut deosebit. Pentru tradiționaliști, ca să nu regrete tradiționalul foc de artificii, le spun că la trecerea dintre ani vom avea un foc de artificii, nu o să trecem anul fără să avem și acest foc de artificii.

Măsurile de protecție în contextul pandemic sunt purtarea măștii și distanțarea convențională de 1 m între persoane, sigur – familiile pot sta împreună, nu merge nimeni la limita absurdului” , a declarat primarul Municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, aflat în studioul Unirea FM

 

 

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare