Opinii - Comentarii

28 iunie 1914: asasinarea lui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar, la Sarajevo și izbucnirea Primului Război Mondial

Ioana Oprean

Publicat

în

ALBA FEST 2026

28 iunie 1914: asasinarea lui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului austro-ungar, la Sarajevo și izbucnirea Primului Război Mondial

În data de 28 iunie 1914. Franz Ferdinand, arhiducele Austriei şi moştenitorul tronului austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, un student sârb bosniac ce făcea parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, susţinuţi de Mâna Neagră, o societate secretă fondată de naţionalişti pro-sârbi. Evenimentul a aruncat în aer Europa, unde se putea simţi tensiunea crescândă de mai mult timp.

<img class="alignleft wp-image-635109 size-medium" src="https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2020/06/140724-archduke-franz-ferdinand-sophie-1914-300×172.jpg" alt="" width="300" height="172" /

Pe 23 iulie 1914, în urma asasinatului de la Sarajevo, Serbia primeşte un ultimatum imposibil din partea Austriei; era, desigur, pretextul pentru declanşarea războiului. Ce a urmat s-a derulat cu repeziciune şi a dus la unul dintre cele mai sângeroase conflicte din istorie, o luptă care s-a dat între doi mari combatanţi, în jurul cărora s-a strâns majoritatea ţărilor: Antanta sau Tripla Înţelegere (Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus) şi Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria).

În 28 iulie 1914 Austria a atacat Serbia; în 30 iulie 1914, Rusia, susţinând Serbia, decretează mobilizarea generală. Germania, aliata Austro-Ungariei, declară, la 1 august 1914, război Rusiei şi, apoi, o zi mai târziu, la 3 august 1914, Franţei; la 4 august 1914 Germania a invadat Belgia, iar Anglia şi dominioanele sale au declarat război Germaniei (5 august 1914); la rândul său, Austro-Ungaria declară război Rusiei (6 august 1914), iar Serbia, Germaniei, pe 6 august 1914; Franţa declară război Austro-Ungariei (11 august 1914), urmată de Anglia (12 august 1914); la 23 august 1914, Japonia declară război Germaniei, fapt care transformă conflictul european în unul mondial. Turcia declară, la 12 noiembrie 1914, război Triplei Înţelegeri; în 23 mai 1915 Italia declară război Austro-Ungariei; în 27 august 1916 România a intrat în război alături de Antantă (Tripla Înţelegere), iar la 6 martie 1917 şi Statele Unite ale Americii intră în război împotriva Puterilor Centrale.

Aşa a început Marele Război – denumirea Primul Război Mondial, aşa cum îl ştim astăzi, nu a fost folosită decât după 1939, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial; până atunci, a fost cunoscut ca Marele război sau Războiul mondial.

A fost primul conflict ce a implicat un număr atât de mare de militari şi atâtea părţi pe câmpul de luptă. Până la urmă, acest război a devenit al doilea conflict pe lista celor mai sângeroase conflicte notate de istorie (după Rebeliunea de la Taiping). Nu aveau să treacă decât douăzeci de ani, însă, până când cel de-al Doilea Război Mondial îl va depăşi, făcând şi mai multe victime.

Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe câmpurile de luptă ale războiului iar, pe lângă acestea, oamenii au murit în spatele liniilor frontului, din cauza lipsei de mâncare, căldură sau combustibil, toate acestea fiind trimise cu prioritate pentru alimentarea armatelor. În plus, războaiele civile şi conflictele interne care se derulau în paralel au făcut victime, la rândul lor, astfel că, la final, în Marele Război au murit în jur de 15 milioane de oameni.

În cei peste patru ani de război, Germania a pierdut 15% din populaţia masculină activă, Austria şi Ungaria au pierdut 17%, iar Franţa, 10%. Circa 750.000 de civili au murit de foame numai în Germania, din cauza blocadei impuse de britanici.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

Sistemul public de pensii în 2026: ajutor de deces mai mare și noi valori pentru contribuții

Unirea Ziarul

Publicat

în

Sistemul public de pensii în 2026: ajutor de deces mai mare, valoarea punctului de referință la pensie, baza minimă pentru asigurarea socială voluntară Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 a adus modificări importante în sistemul de pensii Casa Națională de Pensii Publice a publicat o serie de precizări privind aplicarea Legii nr. 44/2026 […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Când pică Paștele ortodox și catolic în 2027 și în următorii ani – calendar

Ioana Oprean

Publicat

în

Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027. Sărbători de Paște 2027 și în urmatorii ani. Când cade în anul 2028, 2029 Paștele ortodox 2027 este în data de 2 mai, iar Paștele catolic 2027  se sărbătorește în 28 martie. În anul 2027 Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii 8 ani. Rânduieli, tradiții și semnificații

Ioana Oprean

Publicat

în

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii opt ani. Rânduieli, tradiții și semnificații Creștinii ortodocși intră luni, 8 iunie 2026, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, una dintre cele patru mari perioade de post de peste an. În 2026, postul va dura 21 de zile, […]

Citește mai mult