24 iunie: Ziua Universală a IEI. „#AcasălaOrigini – Fotografii pentru o generaţie” – cea mai mare expoziţie online

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

La data de 24 iunie sărbătorim Ziua Universală a Iei, atât în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume.

La începutul anului 2013, comunitatea online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei.

ELIT

Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica). În 2015, cu ocazia celei de-a III-a ediţii a Zilei Universale a Iei, în urma eforturilor comune ale Ambasadei României la Washington şi ale comunităţii româneşti din capitala americană, ziua de 24 iunie a fost proclamată de Primăria Washington D.C., Ziua Universală a Iei în acest oraş.

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România, notează https://lablouseroumaine.io/.

Ediţia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema „#AcasălaOrigini – Fotografii pentru o generaţie”, prin care se doreşte conectarea oamenilor – unii aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei.

În acest sens, comunitatea „La Blouse Roumaine” lansează invitaţia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziţii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiţional popular românesc în faţa casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă „acasă” pentru fiecare, potrivit paginii de facebook a comunităţii online „La Blouse Roumaine”.

Fotografiile care vor fi postate online, cu #AcasălaOrigini şi #ZiuaIei2020, vor avea o descriere a hainelor purtate şi zona de unde provin. Acestea vor fi postate la data de 24 iunie, nu mai devreme, comunitatea „La Blouse Roumaine” lăsând proiectul deschis întreaga vară, până la 1 septembrie. Fotografiile alese vor face obiectul unei expoziţii şi al unui album „Acasă la origini”. Tot la 24 iunie 2020, are loc lansarea platformei şi revistei „La blouse roumaine” – IA, potrivit https://lablouseroumaine.io/.

Cămaşa, în cadrul portului femeiesc tradiţional românesc, cunoscută la nivel local şi sub numele de ie, cămeşe, spăcel, ciupag etc., a intrat în conştiinţa publică cu prima denominaţie, devenită generică. Ia a reprezentat întotdeauna piesa principală, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social-economic şi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.

Reginele României, Elisabeta şi Maria, dar şi aristocraţia feminină a timpului, au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente, fiind apreciată fineţea materialelor folosite, armonia cromatică, dar şi croiul pieselor de port românesc, ţesute, croite şi brodate în casă. ”Cămaşa cu altiţă” a atras şi atenţia artiştilor români şi străini. Tabloul ”La blouse roumaine” (1940) al pictorului francez Henri Matisse este expus, astăzi, la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în ”România revoluţionară”, purtând atât ie, cât şi năframă. Ia apare şi în alte tablouri semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă ş.a.

Ia, poalele, fota, catrinţa sau marama sunt elementele ce compun costumul femeiesc tradiţional românesc. Ia era confecţionată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta. Culorile folosite la cusut erau în două – trei nuanţe cromatice, de regulă, dar erau ii cusute în întregime cu fir negru. La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele.

În componenţa motivelor folosite la decorarea iilor intrau floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate. Brodate pe faţă, spate sau mâneci, aceste simboluri protejau persoana care urma să poarte acea ie, ţinând răul şi ghinionul departe. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii. Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi coseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică.

Sursa: agerpres.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419