// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

2 mai: Lansare de carte ”Întregalde ieri și azi”, la Căminul Cultural din comună

intregalde ieri si aziCăminul Cultural din comuna Întregalde va găzdui luni,  2 mai, în cea de-a doua zi de Paște, lansarea cărții ”Întregalde ieri și azi”. Este vorba despre un excurs istoric cronologic, cu personalități ale locului, literatură populară și album de fotografii. Iubitorii de cultură, care vor să participe la eveniment, sunt așteptați cu începere de la ora 13.30.

Evenimentul este organizat de Cristian Florin Bota, Gabriela Mircea, Daniel Tiutiu, Primăria și Consiliul Local al comunei Întregalde.

  ”Întregalde ieri şi azi”. Câteva remarci despre ediţia de faţă

”Locul unde fiecare dintre noi a petrecut copilăria, anii tinereţii sau întreaga viaţă, este locul cel mai frumos şi mai iubit din lume.

Ca fiu al comunei Întregalde, consider că sufletul meu aparţine acestor locuri şi comunităţii din care fac parte. Aici trecutul se îmbină cu prezentul, iar cei care ajung în comuna noastră rămân surprinşi să descopere satele răsfirate, multe dintre ele îmbătrânite, cu oameni simpli, calzi şi ospitalieri, deschişi să primească în casele lor orice vizitator.

Cel mai de preţ dar pe care îl poţi face satului tău, comunei tale – dincolo de a-i pomeni numele cu respect – este să susţii editarea unei lucrări despre ea şi oamenii săi,  să cutezi a-i ridica o clădire în plus, să-ţi ajuţi consătenii pentru a progresa, a-i stimula printr-un îndemn, sfat, vorbă bună ori ajutor concret.

Ca primar al comunei Întregalde am considerat că este important să încurajez realizarea unei astel de lucrări, pentru a rămâne o dovadă peste timp despre oamenii frumoşi care au trăit şi care trăiesc pe aceste plaiuri.

Când am plecat la drum am gândit că viitorul pentru acestă comună este turismul. Încă mai cred şi sper că ea poate renaşte şi se poate dezvolta, în principal, prin turismul rural, iar lucrarea de faţă constituie un bogat izvor de informaţie ce cuprinde istorie, imagini şi legende culese de la localnici.

Autorii au străbătut drumurile în lung şi-n lat zile în şir pentru culegerea folclorului, a legendelor, pentru a aduna fotografii care să întregească această carte, iar documentarea în ceea ce priveşte istoria locală, s-a făcut cu mult efort. Îndrăznesc să cred că azi, dacă aş merge şi aş întreba cincizeci de oameni, cu greu aş mai găsi câţiva care să-mi spună ceva concret despre istoria comunei, despre trecutul ei,  deşi este adevărat că fiecare om deţine date şi fapte importante, dar nu putem spune că stăpâneşte sursele ştiinţifice de documentare pentru o relatare corectă.

În anul 1968 s-a alcătuit, de către un colectiv coordonat de profesorul Silviu Tecşa, o Monografie a comunei Întregalde, care a rămas din păcate în forma a 25 de pagini dactilografiate. Datele recoltate din tradiţia locală, cu predilecţie, au fost utilizate şi în Fişa monografică a comunei Întregalde, manuscris de asemenea dactilografiat, în 12 pagini, autentificat de preşedintele Sfatului popular al comunei Întregalde şi de Comisia raională.

Se cuvine să aduc un cuvânt de mulţumire realizatorilor acestui proiect: domnul ec. drd. Cristian Florin Bota, pasionat de istorie şi autor al mai multor monografii, iniţiatorul elaborării acestei lucrări din dorinţa de a nu lăsa ca uitarea să se aştearnă peste aceste locuri, dar şi din respect pentru părinţii soţiei sale – Cornel Tecşa din Tecşeşti şi Maria (n. Marian), din Mărineşti; domnul profesor Daniel Tiutiu, a cărui neobosită stăruinţă în descoperirea şi culegerea literaturii orale s-a materializat în capitolul dedicat legendelor cuprinse în această carte; doamna cercetător ştiinţific dr. Gabriela Mircea, a cărei contribuţie în documentare şi redactare a permis realizarea unei Istorii în date, prin care s-au umplut golurile de cunoaştere istorică de până acum.

Textul de cronologie istorică este completat cu realizarea unor schiţe biografice ale fiilor şi fiicelor comunei. Astfel, lucrarea s-a articulat printr-o contribuţie colectivă remarcabilă, ceea ce îi conferă originalitate şi o reală valoare documentară„, primarul comunei Întregalde, Teodor Florea.

Primul Episcop român din America – Fiu al comunei Întregalde!

Arhivele Mitropoliei Ardealului atestă că cel care avea să devină cel dintâi Episcop al românilor de peste Ocean, pruncul Pompei Moruşca, s-a născut în 20 martie 1883 în Cristeşti, azi Dealul Geoagiului, comuna Întregalde (Alba inf.). Era fiul preotului Ioan şi al preotesei Ana Moruşca, pe care viitorul Episcop avea să-i descrie ca pe o familie de oameni «săraci, dar grijulii şi strădalnici să dea cât mai bună creştere celor şase copii» (Diată, p. 1, Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române din America, Jackson, Michigan). Cei dintâi ani de viaţă sunt formativi pentru caracterul oricui, aşa încât putem spune că nu numai cei şapte ani de acasă, ci şi ambianţa satului şi ethosul Munţilor Apuseni, şi-au pus amprenta asupra vajnicului Ierarh. Dârzenia sa de «moţ» autentic l-a susţinut în cele mai mari încercări ale vieţii sale. Acolo el a fost mângâiat de doina românescă şi s-a pătruns de durerile şi aspiraţiile neamului său, aflat atunci sub stăpâniri străine.
Încă de tânăr, fiind studios, a adus bucurie părinţilor şi mândrie consătenilor săi, din Cristeşti şi apoi din Ighiu şi Craiva. Greutăţile vieţii le-a înfruntat cu o putere demnă de un adevărat fiu al lui Avram Iancu.
Preot şi corifeu al neamului Românesc, el a contribuit alături de marea generaţie a Primului Război mondial la formarea României Mari, la întărirea învăţământului românesc şi la predarea Cuvântului lui Dumnezeu. A slujit ca preot şi Inspector şcolar, iar apoi ca stareţ la mănăstirea Hodoş Bodrog. Bun condeier şi propovăduitor al Evangheliei, gospodar şi plin de iubire de om, a fost chemat de Domnul la înalta slujire a arhieriei, fiind trimis de Patriarhul Nicodim ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din America (1929), al cărei scaun avea nevoie de un vlădică de nădejde. El a fost rânduit să fie omul.
În America a slujit până în 1939, când a revenit la o şedinţă a Sfântului Sinod al Patriarhiei Române. În timpul războiului nu s-a putut întoarce la turma sa, dar a fost de folos Bisericii, slujind în cele mai grele ascultări. Astfel, s-a făcut folositor ca Episcop la Ismail, în Basarabia şi Transnistria, slujind sub ascultarea Mitropolitului Visarion Puiu.
După război, autorităţile comuniste nu i-au îngăduit să revină la turma sa din America, unde el a fost dorit, aşteptat şi cinstit ca Episcop în funcţie, până la moartea sa. Ca şi Avram Iancu şi întreaga generaţie care a pătimit din cauza comunismului, Prea Sfinţitul Policarp a fost marginalizat în 1948, fiind «pus în retragere» alături de alte peste douzeci de ierarhi care erau suspectaţi ca duşmani ai noii orânduiri. De aceea el este socotit în America a fi fost un «exilat în propria sa ţară».
Cititorul sau localnicul comunei Întregalde, se cuvine a fi mândru să ştie că marele Ierarh, născut pe aceste plaiuri, este cinstit ca cel dintâi Episcop al Episcopiei din America, cu sediul la «Vatra Românească». Din 1958-1985, a fost succedat de un alt «Moţ», Înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Valerian Trifa. Din 1985 până în prezent Arhiepiscop al acestei Episcopii este Înalt Prea Sfinţia Sa NATHANIEL (Popp). Prea Sfinţitul Policap Moruşcă a ctitorit reşedinţa sau «Vatra» Episcopiei din Grass Lake, Michigan, ca loc de mănăstire şi «Ierusalim românesc». De personalitatea sa se leagă revista «Solia» (care se publică din 1936) şi alte instituţii si organizaţii ale Episcopiei. Despre acest ierarh, au scris Profesorul Aurel Sasu de la Universitatea din Cluj, Domnul Ambasador Radu Şerban şi autorul acestor rânduri. Românii Americani salută apariţia acestei monografii, care – prin puterea neştearsă a literei scrise – întăreşte veriga ce îi leagă pe Românii Americani cu cei de «acasă», veriga fiind neuitatul Ierarh întregăldean, Policarp Moruşcă. S-ar cuveni ca, aşa cum este cinstit şi în America, numele său să nu fie uitat nici în Ţară, ci să fie elevat. prin cinstire, ca nume de şcoli sau alte instituţii pertinente, deoarece el este un simbol al biruinţei prin credinţă -, precum şi al dârzeniei româneşti din Ardealul strămoşesc”, Pr. dr. Remus Grama, Catedrala Sf. Maria, Cleveland, Ohio, S. U. A.
 (A.M.)

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419