Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

16 septembrie „Ziua europeană de prim ajutor”: şi tu poţi să salvezi vieţi! A ști sau a nu fi

Ziarul Unirea

Publicat

în

16 septembrie „Ziua europeană de prim ajutor”: şi tu poţi să salvezi vieţi! A ști sau a nu fi

În 16 septembrie, în fiecare an este marcată „Ziua europeană de prim ajutor”, desemnată în anul 2.000 de către forurile coordonatoare ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie pentru a atrage atenţia, prin manifestările organizate în această zi, asupra importanţei cunoaşterii regulilor de acordare a primului ajutor în acţiunile de salvare a persoanelor aflate în primejdie.

Luarea de măsuri imediate este principiul esenţial în acordarea primului ajutor. Pentru a fi capabil de recunoaşterea simptomelor şi semnelor de bază ale unui accident este vital să ai cunoştinţele necesare pentru a nu face ceva greşit.

Societăţile Naţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie sunt cei mai importanţi furnizori de servicii de prim ajutor în aproape toate ţările din lume.

Elit - Gustul Desăvârșit

Miscarea Internationala de Crucea Rosie si Semiluna Rosie s-a nascut la initiativa unui om de afaceri elvetian, Henry Dunant (1828-1910) in anul 1859, dupa una dintre cele mai sangeroase batalii ale secolului, Batalia de la Solferino. Dunant a atras atentia lumii asupra necesitatii de a infiinta societati de ajutor si de a promova un acord international cu privire la ajutorarea ranitilor si la persoanele care ii ingrijesc.

Batalia de la Solferino a avut loc la data de 24 iunie 1859, in nordul Italiei, unde armatele Frantei si Austriei (peste 320 000 oameni) s-au luptat cu inversunare timp de 16 ore. In urma confruntarii, numarul mortilor si al ranitilor de pe campul de lupta a fost de 40 000. Batalia a reprezentat o victorie pentru francezi, dar costul a fost enorm: cadavrele erau asezate unele peste altele, iar ranitii zaceau neingrijiti. Numarul chirurgilor era insuficient. Desi existau patru veterinari pentru a ingriji o mie de cai, era doar un doctor pentru acelasi numar de oameni si niciun doctor pentru fortele de artilerie.

Henry Dunant venise pentru a-l intalni pe Napoleon III in interes de afaceri. El a fost martor al imaginii oribile de dupa batalie. Dezastrul umanitar rezultat din inclestarea beligerantilor l-a impresionat profund pe tanarul genovez. El a adunat oameni din satul invecinat si a petrecut trei zile, fara intrerupere, pentru a ingriji ranitii. Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” (suntem cu totii frati) au deschis inimile voluntarilor, care au ingrijit deopotriva inamici si compatrioti.
Henry Dunant s-a intors in Elvetia, unde a continuat sa fie tulburat de cosmarul caruia ii fusese martor la Solferino. Poate si pentru a-si scoate imaginile din minte, a scris o carte si a publicat-o pe cheltuiala sa, in noiembrie 1862. Aceasta se numea „O amintire de la Solferino”. Principalul scop al lui Dunant era de a aduce in atentia lumii cruda realitate a razboiului. De aceea, a trimis cartea sa familiilor domnitoare din Europa, dar si liderilor militari, politici, celor implicati in actiuni filantropice si prietenilor. Cartea a cunoscut un succes imediat si neasteptat, Dunant primind numeroase invitatii si devenind obiectul unui val de admiratie.

Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanta cruciala:
• infiintarea, in fiecare tara, a unei societati de ajutorare a ranitilor pe timp de razboi, alcatuita din voluntari;
• promovarea unui acord international care sa protejeze soldatii raniti pe campul de lupta si pe aceia care ii ingrijesc, oferindu-le, astfel, un statut neutru.

„O amintire de la Solferino” a avut o influenta foarte importanta. In mai putin de un an, ca urmare a propunerilor pe care le continea, a luat fiinta o organizatie mondiala. Meritul lui Dunant a fost acela ca a reusit sa convinga statele sa codifice si sa recunoasca obiceiurile razboiului.

In acea perioada, la Geneva, exista Societatea pentru Bunastare Publica, al carei presedinte era avocatul Gustave Moynier. Acesta a fost adanc impresionat de „O amintire de la Solferino”. L-a invitat pe Dunant sa vina si sa vorbeasca despre cartea sa cu ceilalti membri ai societatii. Intalnirea a avut ca rezultat infiintarea unei comisii compusa din cinci membri. Alaturi de Dunant si Moynier, din comisie mai faceau parte generalul Guillaume Henri Dufour, dr. Louis Appia si dr. Theodore Maunoir.

Comisia s-a intrunit pentru prima oara la 17 februarie 1863 si s-a autointitulat Comitetul International pentru Ajutorarea Ranitilor care, in 1876, urma sa devina Comitetul International al Crucii Rosii.

In lunile care au urmat intrunirii Societatii pentru Bunastare Publica si infiintarii Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor, cei cinci membri ai societatii s-au angajat intr-o activitate intensa, care, in octombrie 1863, a dus la organizarea unei conferinte internationale la Geneva – de fapt, o intrunire a expertilor din 16 tari. In timpul acestei conferinte, s-a adoptat o emblema distinctiva – o cruce rosie pe fond alb (reversul drapelului elvetian) – cu scopul de a identifica si, prin urmare, de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldatilor raniti. Astfel, a luat fiinta, ca institutie, Crucea Rosie.

La sfarsitul Conferintei Internationale din 1863, prima idee a lui Dunant – de a infiinta o societate de voluntari in fiecare tara – a devenit realitate prin infiintarea primelor Societati Nationale. Astfel de societati au fost infiintate, cateva luni dupa Conferinta Internationala, in Wurttemburg, Marele Ducat de Oldenburg, Belgia si Prusia. Apoi au luat fiinta societatile din Danemarca, Franta, Italia, Mecklenburg-Schwerin, Spania, Hamburg si Hesse. Pe atunci, ele se numeau „comitete nationale” sau „societati de ajutorare”, dar, mai tarziu, au inceput sa fie cunoscute sub denumirea de Societati Nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie.

La sfarsitul Primului Razboi Mondial, mari regiuni din Europa se aflau in haos: economia fusese distrusa, populatia era decimata de epidemii, un numar mare de refugiati si apatrizi isi cautau un loc pe continent. Razboiul a demonstrat clar nevoia de stransa cooperare intre Societatile de Cruce Rosie care, prin intermediul activitatilor desfasurate pe timpul razboiului in favoarea prizonierilor de razboi si a combatantilor, atrasesera milioane de voluntari si construisera un mare organism de experti. Henry P. Davidson, presedintele Comitetului pentru Razboi al Crucii Rosii Americane, a propus, la o conferinta internationala medicala (aprilie 1919, Cannes, Franta), „federalizarea Societatilor de Cruce Rosie din diferite tari, intr-o organizatie comparabila cu Liga Natiunilor, in scopul unei permanente cruciade medicale pentru imbunatatirea sanatatii, prevenirea bolilor si alinarea suferintei”.

Liga Societatilor de Cruce Rosie a fost infiintata in mod formal, cu sediul la Paris, de catre Societatile de Cruce Rosie din Franta, Marea Britanie, Italia, Japonia si Statele Unite la 5 mai 1919, avand ca prim obiectiv imbunatatirea sanatatii oamenilor din tarile care avusesera mult de suferit in timpul celor patru ani de razboi. De asemenea, era destinata „sa consolideze si sa uneasca pentru activitatile de sanatate, Societatile de Cruce Rosie existente si sa promoveze crearea de noi societati”. O parte cruciala a activitatii Federatiei este de a oferi si a coordona asistenta pentru victimele dezastrelor naturale si ale epidemiilor. Din 1939, sediul sau permanent a fost la Geneva.

In 1991, s-a luat hotararea de a schimba denumirea Ligii Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie in „Federatia Internationala a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

7 octombrie – Ziua Mondială a Zâmbetului şi a faptelor bune. Cum a ajuns să fie sărbătorită în prima vineri a lui Brumărel

Ziarul Unirea

Publicat

în

Pe 7 octombrie 2022 se celebrează în întreaga lume Ziua Zâmbetului și a faptelor bune. Cum a ajuns să fie sărbătorită în fiecare an în prima vineri a lui Brumărel, aflați în cele de mai jos.

Zâmbetul este molipsitor şi uneşte oamenii și înseamnă apreciere, bucurie sau mulţumire şi pentru că dă o stare de bine, ne prelungeşte viaţa. Ideea de a avea o astfel de zi îi aparţine artistului american Harvey Ball care a creat smiley face, şi care, în 1999, a decretat ca prima zi de vineri din octombrie să devină Ziua Mondială a Zâmbetului şi a faptelor bune.

Elit - Gustul Desăvârșit

Zâmbiţi, faceţi o faptă bună şi ajutaţii şi pe alţii să zâmbească! – acesta este motto-ul zilei. Şi nu e greu să zâmbim, pentru a procesa o clipă de fericire, creierului nostru îi trebuie doar o sutime de secundă.

Zâmbetul însufleţeşte, îndulceşte, luminează, consimte, nu costă nimic, este şi plată şi răsplată, îţi schimbă înfăţişarea şi este o cochetărie.

Zâmbetul în sine ne face să ne simţim fericiţi şi să zâmbim, dacă surâsul nostru arată plăcere şi bună-dispoziţie şi nu din ironie, ură sau chiar frică.

Aparţine limbajului universal şi, asemenea plânsului, zâmbetul nu se învaţă. Deşi se spune că zâmbetul este o expresie specific omenească, totuşi şi animalele zâmbesc.

Surâsul este o reacţie normală care nu depinde de vârstă sau cultură, copiii zâmbesc chiar înainte de a se naşte.

Dacă vezi pe cineva care nu zâmbeste, dă-i zâmbetul tău ! – suntem îndeamnaţi cu candoare de un copil.

De fapt, micuţii sărbătoresc Ziua Zâmbetului în fiecare zi, cu tot felul de idei drăguţe care ne fac să zâmbim.

Povestea Zilei Zâmbetului

Totul a început în 1963 când pictorul american Harvey Ball a fost angajat de o companie de asigurari pentru a crea o faţă zâmbitoare care să ridice moralul angajaţilor.

Ball a creat celebrul Smiley face, o faţă galbenă rotundă cu doi ochi şi un zâmbet larg, în doar 10 minute şi a fost plătit pentru desenul său cu 45 de dolari. Ball afirma că niciodată în istoria omenirii şi a artei nu a fost creat nimic mai simplu, dar pe înţelesul tuturor, care să aducă atîta bucurie, fericire şi plăcere.

Simbolul său a fost imprimat pe mai mult de jumătate de milion de butoni şi a devenit rapid cunoscut în toată lumea.

Smiley face a intrat în cultura populară ca simbol al bunăvoinţei şi al veseliei, imaginea fiind folosită pentru a exterioriza emoţiile pozitive, în special în mesajele transmise prin poşta electronică.

Treptat însă simbolul zâmbitor a fost ultra comercializat şi risca să-şi piardă înţelesul original prin constanta sa repetare şi multiplicare.

Din această îngrijorare a venit şi ideea lui Bell de a se institui o Zi Mondială a Zâmbetului, pentru ca noi toţi să dedicăm măcar o zi din an zâmbetului şi faptelor frumoase, pentru că o faţă surâzătoare nu are nimic de-a face nici cu politica, nici cu geografia sau religia.

În 1999 Harvey Ball a decretat ca prima zi de vineri din octombrie să devină Ziua Mondială a Zîmbetului pentru că stă în puterea fiecăruia să zâmbească şi să facă o fapta bună.

În această zi, oamenii sărbătoresc zâmbetul în mod creativ şi distractiv, sunt ajutaţi cei în nevoie, se organizează evenimente amuzante în spitale sau se încearcă stabilirea de noi recorduri ale feţelor zâmbitoare.

Sursa: stiritvr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

7 octombrie: Ziua internațională a muncii decente. Cum s-a „născut” acest concept și cum a ajuns să fie sărbătorit

Ziarul Unirea

Publicat

în

7 octombrie: Ziua internațională a muncii decente. Cum s-a „născut” acest concept și cum a ajuns să fie sărbătorit

La data de 7 octombrie este marcată Ziua internațională a muncii decente. Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) recomandă ca munca decentă să fie în centrul acţiunilor guvernamentale pentru realizarea creşterii economiei mondiale. Munca decentă este esenţială pentru eforturile de reducere a sărăciei şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile.

Conceptul de „muncă decentă” a fost gândit în cadrul reuniunii Organizaţiei Internaţionale a Muncii din 1999, în comun acord cu partenerii sociali (guverne-patronate-sindicate) şi însumează aspiraţiile oamenilor cu privire la oportunităţile pentru o muncă productivă şi corect remunerată, securitatea la locul de muncă, protecţia socială pentru familie, oportunităţile de dezvoltare profesională şi integrare socială, libertatea de exprimare, participarea activă în luarea de decizii, egalitatea de şanse pentru bărbaţi şi femei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Acest concept cuprinde patru componente strategice, valabile indiferent dacă vorbim despre economia formală sau informală, munca salariată sau pe cont propriu, munca în agricultură, în fabrică, într-un birou, acasă sau în comunitate; principii şi drepturi fundamentale ale muncii şi standarde internaţionale de muncă; oportunităţi de ocupare şi remunerare; protecţie şi securitate socială, dialog social şi tripartitism.

Efectele pandemiei asupra sănătăţii, ocupării forţei de muncă, veniturilor şi egalităţii de gen sunt cu atât mai catastrofale cu cât lumea a fost deja fracturată, modelul profund deficitar al globalizării provocând inegalităţi şi nesiguranţă pentru oamenii muncii. Un nou contract social este esenţial pentru a stabili calea spre recuperare după efectele COVID-19, precum şi pentru construirea unei economii comune prospere şi durabile, potrivit www.ituc-csi.org.

În 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii şi Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (CIS) au avut iniţiativa marcării acestei zile prin mobilizarea sindicatelor din întreaga lume la mitinguri şi marşuri. Confederaţia Internaţională a Sindicatelor este cea mai mare asociaţie sindicală mondială din care fac parte 331 de organizaţii sindicale, care reprezintă 207 de milioane de muncitori din 163 de ţări ale lumii. Obiectivul său este promovarea pe scară mondială a intereselor sindicale comune şi protecţia drepturilor oamenilor muncii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

6 octombrie: Sfântul Apostol Toma, patronul arhitecţilor, zidarilor şi al pietrarilor, dar și ocrotitorul întârziaților

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sfântul Apostol Toma este unul din cei 12 Apostoli chemați direct de către Mântuitorul Iisus Hristos și este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 6 octombrie.

Credincioșii îl cunosc mai bine după porecla pe care a primit-o – “Toma-Necredinciosul” sau “Toma-Dydimus (Toma-Geamănul)”. Conform unor scrieri, Toma s-ar trage din orașul grec Didyma (orașul Didim de astăzi, de pe teritoriul Turciei). Conform altor scrieri, acesta ar fi fost frate cu Iisus. Dacă ar fi fost așa, atunci el ar fi fost Iuda-Toma, sau mai bine zis, unul din cei patru copii ai lui Iosif.

Totuși, conform Sfintei Scripturi, Apostolul Toma s-a născut în orașul gaileean Pansada, iar de meserie era pescar. La auzul veștii că Iisus Hristos este Mântuitorul nostru, a decis să lase totul în urmă și să îl urmeze pe Hristos. Porecla sa de “Toma-Necredinciosul” i se trage de la faptul că acesta nu a crezut relatările ucenicilor despre Învierea lui Iisus. La 8 zile de la Înviere, Mântuitorul i se arată lui Toma arătându-i rănile ceea ce l-a determinat pe Toma să meargă în întreagă lume să răspândească vestea Învierii Mântuitorului, regretând că s-a îndoit de spusele ucenicilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: MESAJE de CRACIUN fericit! Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poți trimite celor dragi

Deși unele icoane numesc acest eveniment ca “Toma necredinciosul” acest lucru s-a dovedit a fi eronat, dat fiind faptul că în grecește inscripția citește “Atingerea lui Toma”, pe când în slavonă înseamnă “Încredințarea lui Toma”.

În călătoriile sale propovăduind Învierea Domnului înființează și mai multe Biserici Creștine în Palestina, Mesopotamia, Etiopia, India și Partia. Pe când propovăduia cuvântul lui Hristos în India reușește să îi convertească pe soția guvernatorului din Melipur (din sudul Indiei) și pe fiul acestuia. Guvernatorul, mâniat, ordonă ca Toma să fie întemnițat si torturat. Sfârșește prin a fi străpuns de sulițe după care Domnul îl ia la el în Ceruri. Câteva din moaștele Sfântului Apostol Toma se află în India, Ungaria și la Muntele Athos.

Citește și: MESAJE de SFANTUL ANDREI. Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

În arta bisericească, Sfântul Toma este prezentat ca stând în genunchi în fața Mântuitorului și atingându-i coapsa. De asemenea, datorită meseriei de constructor, care i-a fost atribuită este prezentat cu o riglă și un echer în mână.

Sfântul Apostol Toma este și patronul arhitecţilor, zidarilor şi al pietrarilor, dar şi ocrotitor al celor care nu ajung la timp la destinaţie, nu din comoditate, ci din dumnezeiască rânduială.

Sursa: calendarulortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea