14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci: Zi de post pentru credincioși. Tradiții și obiceiuri
În fiecare an la 14 septembrie se celebrează descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus şi înfăţişarea ei creştinilor, în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 355 d.H.
Cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin pe 14 septembrie.
Spre deosebire de alte sărbători, se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Obiceiuri şi tradiţii:
Ziua Crucii este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Oamenii merg la biserică şi dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere sau mied, împodobite cu fir roşu, acoperite cu un colăcel/covrig şi o lumânare.
Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.
Nu se mănâncă fructe care au ceva cu înfăţişare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.
Tot în această zi, în Bucovina se făceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Curier Județean
VIDEO | „Masa care Unește” la Alba Iulia: Defilare specială a Gărzii Cetății printre cei 10.000 de participanți
VIDEO | „Masa care Unește” la Alba Iulia: Defilare specială a Gărzii Cetății printre cei 10.000 de participanți Sâmbătă, 13 septembrie 2025, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia a devenit locul unui eveniment spectaculos: „Masa care Unește”, cea mai lungă masă comunitară din lume, întinsă pe 2,7 kilometri în șanțurile cetății și realizată din materiale […]
Festivalul „Toamna Cugireană” nu va fi organizat în acest an: Administrația locală prioritizează patrimoniul cultural
Festivalul „Toamna Cugireană” nu va fi organizat în acest an: Administrația locală prioritizează patrimoniul cultural Administrația locală a orașului Cugir a anunțat recent că festivalul „Toamna Cugireană” nu va avea loc în acest an, ca urmare a prioritizării unor investiții strategice pentru comunitate. Decizia vine după ce fondurile alocate inițial pentru organizarea evenimentului au fost […]
13-14 septembrie 2025 | COD GALBEN de VÂNT PUTERNIC în zona de sud a județului Alba: Rafale de până la100 km/h
COD GALBEN de VÂNT PUTERNIC în zona de sud a județului Alba: Rafale de până la100 km/h Zona de sud a judeețului Alba va fi de sâmbătă, 13 septembrie, la ora 20.00, sub incidența unor atenționări meteo Cod galben de intensificări ale vântului. Prima atenționare va fi în vigoare de sâmbătă, 13 septembrie 2025, de […]