14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci: Zi de post pentru credincioși. Tradiții și obiceiuri
În fiecare an la 14 septembrie se celebrează descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus şi înfăţişarea ei creştinilor, în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 355 d.H.
Cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin pe 14 septembrie.
Spre deosebire de alte sărbători, se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Obiceiuri şi tradiţii:
Ziua Crucii este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Oamenii merg la biserică şi dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere sau mied, împodobite cu fir roşu, acoperite cu un colăcel/covrig şi o lumânare.
Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.
Nu se mănâncă fructe care au ceva cu înfăţişare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.
Tot în această zi, în Bucovina se făceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Curier Județean
Alba Iulia îi celebrează pe cei care împlinesc 100 de ani: Primăria pregătește o premiere specială pentru centenari
Alba Iulia îi celebrează pe cei care împlinesc 100 de ani: Primăria pregătește o premiere specială pentru centenari Primăria Municipiului Alba Iulia, prin Direcția de Asistență Socială, lansează o invitație adresată comunității pentru identificarea și celebrarea persoanelor care împlinesc sau au depășit vârsta de 100 de ani în anii 2026 și 2027. Inițiativa își propune […]
Foto | Ursoaică cu pui semnalată într-un sat din Ciugud: Au fost sesizate autoritățile și reprezentanții fondului de vânătoare
Ursoaică cu pui semnalată într-un sat din Ciugud: Au fost sesizate autoritățile și reprezentanții fondului de vânătoare Prezența unei ursoaice cu pui a fost semnalată în comuna Ciugud, satul Limba. Animalul a fost surprins și în raza uneia dintre camerele sistemului public de supraveghere video, potrivit reprezentanților Primăriei Ciugud. Autoritățile și reprezentanții fondului de vânătoare […]
Preotul Nicolae Moga din Răhău, aflat de cinci decenii în slujba Bisericii și a comunității, a trecut la cele veșnice
Preotul Nicolae Moga din Răhău, aflat de cinci decenii în slujba Bisericii și a comunității, a trecut la cele veșnice Părintele Nicolae Moga, fost paroh al comunității ortodoxe din Răhău, județul Alba, timp de aproape 37 de ani, a trecut la Domnul duminică, 15 noiembrie 2026, la vârsta de 84 de ani. O viață întreagă […]