12–15 mai 2026 | Evaluarea Națională la clasa a II-a: Ce schimbări apar în structura testelor și cum arată noile modele la citit față de 2025

12–15 mai 2026 | Evaluarea Națională la clasa a II-a: Ce schimbări apar în structura testelor și cum arată noile modele la citit față de 2025

Modelele publicate pentru Evaluarea Națională 2026 la clasa a II-a, proba de Limbă și comunicare – citit, arată că schimbările care au fost anunțate pentru 2026 țin mai degrabă de formă decât de fond. Cu toate că Ministerul Educației a vorbit despre o orientare spre competențe și itemi inspirați din evaluările de tip PISA, analiza comparativă cu testele din 2025 indică faptul că structura generală rămâne, în mare parte, aceeași.

Numărul de cerințe este mai mare, iar unele exerciții sunt formulate diferit, însă tipul de gândire solicitat elevilor nu se modifică semnificativ. Accentul rămâne în continuare pe recunoașterea informației și pe exerciții de tip mecanic.

Ce schimbări apar în structura testelor din 2026

Compararea directă a modelelor din 2026 cu testele susținute în 2025 arată câteva diferențe clare. În primul rând, se observă trecerea, în anumite cazuri, de la itemi de tip grilă la itemi de completare. De exemplu, acolo unde elevii trebuiau să aleagă titlul corect din mai multe variante, în 2026 li se cere să completeze singuri titlul și autorul textului.

Această modificare reduce posibilitatea de a ghici răspunsul și solicită o reproducere mai atentă a informației. Totuși, competența evaluată rămâne aceeași: identificarea elementelor din text.

O altă schimbare vizibilă este reformularea unor întrebări pentru a sugera o înțelegere mai profundă. De exemplu, în loc de întrebări simple de tip „de unde?”, apar formulări de tip „de ce?”, care implică o relație cauză-efect. Chiar și așa, răspunsurile rămân în continuare de recunoaștere.

Crește și numărul total de itemi: de la 12 în 2025 la 15 în 2026. Această creștere este explicată prin fragmentarea unor cerințe. Un răspuns mai amplu este împărțit în mai multe răspunsuri scurte, fiecare punctat separat.

Itemii de tip PISA apar, dar rămân puțini

În continuarea testului, diferențele devin mai evidente, însă fără a schimba radical evaluarea. Exercițiile de tip grilă rămân dominante și verifică în continuare înțelegerea directă a textului: identificarea unui cuvânt, a unei acțiuni sau a unui personaj.

Itemii de completare apar mai frecvent și sunt ușor extinși. Elevii trebuie uneori să completeze două informații într-un enunț, ceea ce adaugă un mic grad de dificultate, dar nu schimbă nivelul general al testului.

Diferența cea mai importantă apare spre finalul lucrării, unde sunt introduse mai multe cerințe deschise. Elevii sunt invitați să formuleze răspunsuri proprii, să explice anumite situații sau să facă legături cu experiența personală. De exemplu, li se poate cere să spună de ce era trist un personaj sau să menționeze culoarea preferată și ce pot desena cu ea.

Aceste cerințe se apropie de logica evaluărilor de tip PISA, unde nu există un singur răspuns corect, iar elevul trebuie să argumenteze sau să interpreteze. Cu toate acestea, ponderea acestor itemi rămâne redusă și nu influențează decisiv structura testului.

Schimbări mai mult de formă decât de conținut

Per ansamblu, Evaluarea Națională de clasa a II-a din 2026 aduce mai multe cerințe și o ușoară diversificare a tipurilor de itemi. Totuși, modificările sunt limitate și nu schimbă esențial modul în care sunt evaluați elevii.

Testul rămâne dominat de exerciții de recunoaștere și completare, iar itemii care solicită gândire critică sau opinie personală apar rar și mai ales spre final. Astfel, deși direcția anunțată este una orientată spre competențe, aplicarea concretă este încă modestă.

Elevii de clasa a II-a vor susține Evaluarea Națională în perioada 12–15 mai, conform calendarului stabilit de Ministerul Educației.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI