1 noiembrie 1599: 425 de ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul, în Cetatea Alba Iulia

1 noiembrie 1599: 425 de ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul, în Cetatea Alba Iulia

Deși au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul, înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la nord și sud de Carpați, în 1600, în istorie a rămas glorioasa intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia.

Imediat după bătălia de la Șelimbăr (28 octombrie 1599), în care Mihai Viteazul îl învinge pe cardinalul-principe al Transilvaniei, filoturcul Andrei Bathory, acesta intră în Alba Iulia, unde este întâmpinat cu un nemărginit și sincer entuziasm de către locuitorii cetății. „Ardealul întreg îi zăcea la picioare” – consemna Nicolae Iorga – „în pulberea sângeroasă a înfrângerii de la Șelimbăr.

Atunci minunea după care trei sute de ani încheiați nu ni poate ieși din minte, cum nu ni va ieși cât vom dăinui pe lume, se împlini”. Odată cu triumfala intrare a lui Mihai pe poarta Sfântului Gheorghe, intra și Alba Iulia pe poarta cea mare, de sărbătoare, a istoriei românilor. „De la 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie.” (Nicolae Iorga).

Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul împreună cu oastea sa, la 1 noiembrie 1599, la trei zile după biruința de la Șelimbăr, urmată la câteva luni de cucerirea Moldovei, transforma orașul în prima capitală a celor trei țări unite sub sceptrul marelui voievod. Aici, Mihai Viteazul s-a intitulat „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”.

Voievodul a primit cheile orașului chiar din partea episcopului romano-catolic Demetrius Napragy. Voievodul a organizat Cancelaria domnească, prin care a început să emită, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în latină și slavonă.

Domnitorul a înființat la Alba Iulia una dintre cele mai importante instituții culturale românești din Transilvania, Mitropolia Bălgradului. Într-un timp foarte scurt, el a reușit să construiască o catedrală mitropolitană, cu hramul „Sfânta Treime”, și clădirile aferente pentru sediul mitropoliei, demolate însă de autoritățile habsburgice în 1715.

Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinți, stolnic domnesc și ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei și, ca Întregitor al românilor, conducătorul celor trei provincii istorice care formează România de astăzi: Moldova, Ardealul și Țara Românească.

Voievodul a fost ucis de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii, la data de 9 august 1601. Trupul acestuia a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut, dar capul a fost dus în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu. Calendarul Ortodox îl așteaptă pentru a-i fi înscris numele în rândul Sfinților Mucenici ai Neamului Românesc.

Sursa: timpul.md

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI