Rămâi conectat
Alba Music and Film Festival 2022

Editorial

Vremea roşiilor româneşti…

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Am fost în aceste zile în Câmpia Aradului, în ţara pitei albe, mari ca roata carului, dar şi a unor pricepuţi şi tradiţionalişti legumicultori cum sunt cei din zona Curtici, Nădlac, Şelesus, Ineu sau Pecica. Peste tot, de-a lungul drumurilor, ce să mai vorbesc de pieţe, tronau grămezile cu roşiile româneşti, atât de gustoase şi mai ales de aşteptate de cei cărora le lăsau gura apă ori de câte ori cumpărau roşii turceşti, olandeze ori italieneşti, frumoase dar de loc gustoase, fade, fără niciun fel de aromă şi acea dulceaţă acrişoară.
Acum, că au apărut pe toate tarabele roşiile româneşti, avem şi noi cu ce să ne mai astâmpărăm dorul de legume ca la mama acasă. Roşii româneşti este totuşi un fel de a spune, pentru că ele sunt de fapt cam din sămânţă olandeză, aşa cum sunt cele mai multe legume de la noi, după ce staţiunile şi instituţiile de cercetări agricole profilate pe producţia de seminţe (de grâu, porumb, cartofi, legume), au fost lichidate, iar terenurile lor „privatizate” de investitorii strategici. Oricum, abundenţa de roşii româneşti, ca şi de solarii şi sere (cele mai multe aparţinând unor întreprinzători agricoli străini, italieni în speţă), este un semn bun şi nu putem decât să salutăm revirimentul agricultorilor, ţăranii dar şi foştii şomeri ori disponibilizaţi, ca şi tinerii căpşunari care, cu experienţa dobândită în Spania, Italia, Grecia sau Turcia, au pus de-o afacere acasă la ei, pentru că ei ştiu bine că pământul nostru este cel mai roditor din Europa. Desigur că din comerţul cu roşii, care acolo la Ineu se vindeau cu 1 – 2 lei/kg, nu se va îmbogăţi peste noapte niciun agricultor, dar cu siguranţă o va duce mai bine şi vor avea un trai decent acasă în vatra strămoşească. Căci roşiile româneşti costă 1 – 2 lei/kg., în timp ce acelea importate costă 2 – 3 euro/kg. Aşa se şi explică expansiunea importurilor ce ne-au falimentat agricultura şi nu numai.
Ce bine ar fi dacă, de la cultivatorii de tomate, s-ar molipsi şi alţi producători agricoli, astfel ca, în scurt timp, să ne producem iarăşi în ţară toate alimentele necesare traiului şi să nu mai importăm grâu, porumb, cartofi, legume, făină şi ulei, zahăr, ceapă şi castraveţi, etc şi etc. Dar în primul rând ar trebui să se trezească la realitate şefii agriculturii româneşti, cei care tot pun pariu, de douăzeci de ani, cu agricultura, proclamată singura sursă de relansare economică în România. De la teorie la practică (sau de la Bucureşti la Arad) este însă un drum prea lung pentru miniştrii noştri care s-au ocupat de agricultură astfel că ei au eşuat în demersurile de relansare agricolă a ţării. Poate că acum, în al 12-lea ceas, cu sula crizei alimentare în coastă, guvernanţii noştri vor îndrepta miliardele de euro, primite subvenţii de la UE spre adevăraţii fermieri, şi nu spre speculatorii de terenuri agricole, români ori străini care au împânzit ţara, inclusiv judeţul Alba, fie în aşteptarea traseului noilor autostrăzi (capitol care se va încheia sperăm în scurt timp) fie a unor vremuri imobiliare mai bune, căci moşia a fost şi este cea mai mare avere, în toată lumea, după cum probează şi ne învaţă şi investitorii strategici ce au năpădit ţara la fel ca şi buruienile terenurile. Coincidenţă sau nu, tocmai de la sosirea lor s-au împuţit şi lucrurile în agricultura noastră, de am ajuns să nu mai avem nici măcar legume, roşii de-ale noastre, decum pâine şi colaci, carne şi cârnaţi, din făină adevărată şi din porci şi boi adevăraţi, nu din tot felul de făinuri, amestecuri, înlocuitori, hormoni şi aditivi, coloranţi şi euri de nu mai ştie omul ce bagă în gură. Oricum, sunt semnale, fie ele chiar roşii, că încet – încet, grăbiş – târâş, pas cu pas românii se întorc din nou cu faţa la pământul lor drag şi sfânt. Un proces care să sperăm că va fi încurajat de guvernanţii care vor trebui să amâne sau să interzică cumpărarea de terenuri agricole de către străini şi mai ales au datoria de a sprijini orice tânăr de la sate şi mai ales de la oraşe, pentru a deveni fermier sau văcar, legumicultor sau viticultor, decât să bată drumurile Europei în căutarea unei slujbe pe bani puţini, multă muncă şi mai ales batjocură căci numai la tine acasă şi pe pământul tău natal poţi fi cu adevărat stăpân!
Gheorghe CIUL


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Editorial

FOTO ȘTIREA TA| „Trafic” restricționat pe podul de lemn din latura vestică a Cetății Alba Carolina. Lucrări de înlocuire a lemnului

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
FOTO ȘTIREA TA| „Trafic” restricționat pe podul de lemn din latura vestică a Cetății Alba Carolina. Lucrări de schimbare a lemnului

„Traficul” este restricționat pietonilor pe podul de lemn al laturii vestice a Cetății Alba Carolina, în vedere unor lucrări de înlocuire a lemnului.

Un cititor al ziarulunirea.ro a trimis pe adresa redacției câteva imagini prin care prezintă muncitorii care încă de dimineață au început lucrările pentru schimbarea lemnului deteriorat al podului.

Elit - Gustul Desăvârșit

Podul este construit integral din lemn, atât partea de călcare, cât și balustradele, astfel gradul de deteriorare a dus la necesitatea unor lucrări de întreținere


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Editorial

Studiu sociologic. România și criza migrației: Cum a evoluat această problemă de-a lungul timpului

Darius BUZGURE

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Problema migrației a fost, dintotdeauna, una dintre efectele negative ale complexului proces de globalizare. Astfel, una dintre cele mai teribile provocări pentru rurali și nu numai, o reprezintă fenomenul migrațional coordonat de factorii economici: migrația pentru muncă, din dorința unui viitor mai bun.

Vom analiza această problemă, raportată atât la nivel internațional, analizând date statistice, din punct de vedere sociologic, dar mai ales la nivel național, axându-ne implicit pe această problemă, care reprezintă una dintre cele mai severe cu care țara noastră se confruntă.

Migrația a existat încă din cele mai vechi timpuri, de la începutul omenirii. Fără acest fenomen geneza unor popoare nu ar fi fost posibilă. Acest fenomen nu a încetat în timp, ci doar a căpătat forme noi, înregistrând astfel diferite schimbări și transformări. Așadar, procesele migratorii se desfășoară simultan și sunt în creștere în multe dintre țările lumii, iar tendința principală a majorității populației este să se orienteze spre țările dezvoltate, devenite în timp societăți multietnice și diversificate.

Conform literaturii de specialitate, migrația externă este un fenomen sociodemografic puternic condiționat economic. Economia românescă a fost certifi cată, până la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană, ca fiind o „economie de piaţă funcţională”, așadar, până la acest moment migraţia externă a acţionat în sensul ajustării cererii şi ofertei de forţă de muncă.

Elit - Gustul Desăvârșit

După 1989, când barierele de frontieră au căzut, migraţia a atins punctul culminant în România, astfel cei care își propuseseră să părăsească țara și în timpul vechiului regim, acum erau liberi să o facă.Schimbările ce au avut loc după 1989 în tendinţele demografice şi în structura populaţiei din România, drept consecinţe ale tranziţiei economice şi politice, sunt reflectate de situaţia demografică din ultimele decenii.

Astfel că, după 1989, România s-a confruntat cu câteva perioade importante, până la aderarea la UE.

  • 1990-1993: emigrarea permanentă în masă a minorităţilor etnice (germane, maghiare) şi a românilor care fugeau de tulburările politice şi sărăcie. Mulţi dintre aceştia au cerut azil politic în Occident, atingând un nivel de 116.000 de aplicaţii în anul 1992.
  • 1994-1996: un nivel scăzut al migraţiei economice româneşti în Europa de Vest, în principal pentru muncă sezonieră sau ilegală, dar şi niveluri foarte scăzute ale migranţilor etnici şi ale căutătorilor de azil;
  • 1996-2001: dezvoltarea mai multor tendinţe în paralel şi creşterea emigrării, transformă fenomenul într-unul complex pentru a fi analizat:
    a) migraţia permanentă s-a aflat în creştere în SUA şi Canada, mai mult decât s-a înregistrat migraţie legală în ţările europene;
    b) manifestarea, în special începând cu anul 1999, migraţiei ilegale, „incomplete” sau circulare către ţările europene, pentru muncă ilegală
    c) creşterea traficului de migranţi, fenomen care se suprapune migraţiei ilegale, dar se distinge prin violenţa şi abuzul din partea traficanţilor/angajatorilor. Acest tip de migraţie este considerat a fi întâlnit cu precădere în cazul femeilor.
    d) din 1999, asistăm la o reducere a numărului acordurilor de recrutare a forţei de muncă cu diferite ţări europene (Germania, Spania, Portugalia, Italia);
    e) un număr restrâns de migranţi români care se întorc din Republica Moldova, precum şi un aflux puternic a migranţilor români între Germania şi România.
  • între 2002 și 2007, eliminarea obligativităţii vizelor Schengen a promovat o creştere rapidă în migraţia circulară, chiar şi în măsura în care românii care au fost anterior „blocaţi” în ţările Schengen, au putut să se întoarcă în România pentru a intra în sistemul de migraţie circulară.

După aderarea efectivă în 2007 a României la Uniunea Europeană circulaţia românilor este complet liberalizată, migraţia externă contribuind e calea transferurilor valutare la creşterea economică şi la limitara defi citului balanţei externe. A fost un moment de cotitură pentru țara noastră, deoarece această deschidere largă a porților a facilitat migrația în masă și, implicit, această pierdere demografică majoră.

După primul deceniu, de la aderarea noastră la UE, aproximativ un sfert de milion de români au migrat temporar în ţări mai dezvoltate economic pentru satisfacerea unor nevoi fi nanciare, profesionale, familiale, iar plecarea lor în străinătate sporeşte resursele de muncă în ţările de destinaţie, contribuind la scăderea costului forţei de muncă.

Țara noastră este încadrată într-un grup de 7 țări, ce înregistrează un declin demografic datorat indicelui negativ al sporului natural şi a unei emigrări mai mari decât imigrarea, alături de țări precum Bulgaria, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia și Ucraina, toate aflate cândva sub puternicul control al blocului sovietic.

Printre principalii factori, de natură economică, care faclitatează expansiunea acestui fenomen sociodemografic, putem menționa: casa, locul de muncă sau traiul așezat, care nu mai sunt factori de stabilitate la ei „acasă”, pornind astfel într-o amplă căutare spre această siguranță mai bună, spre un mediu mai propice de dezvoltare, care în cele din urmă va deveni o nouă „casă”.

Dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranţilor, observăm că ponderea cea mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa 30-39 ani. Migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani. De asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografi ce datorită schimbărilor în structură pe grupe de vârstă a populaţiei.

În ceea ce priveşte principalele destinaţii a emigranţilor români pentru perioada 2007-2016 se observă că în anul aderării la Uniunea Europeană cei mai mulţi români au preferat Italia (27.1443 persoane) şi Spania (19.7642 persoane). O dată cu înrăutăţirea condiţiilor economice şi sociale din Italia şi Spania, se remarcă o creştere substanţială a românilor ce emigrează în Marea Britanie (de la 2175 persoane în anul 2007 la 62.650 persoane în anul 2016).

Presupunând că majoritatea românilor care au emigrat în anul 2016 aveau un loc de muncă în România, un calcul simplu arată că, la un salariu mediu de 570 de euro brut pe lună şi un efectiv total de 184.603 de români care au emigrat în 2014 (acestea fiind cele mai recente date disponibile, publicate în decembrie 2015), România a pierdut, într-un sigur an, venituri de peste un miliard de euro din „pierderile“ aferente salariilor celor care au emigrat.

Din păcate pentru mulți dintre românii plecați în străinătate și situația în Marea Britanie se va schimba, o dată cu implementarea noilor politici aprobate de guvernul britanic, în urma „rupturii” de Uniunea Europeană, cunoscută sub numele de Brexit.

Potrivit Revistei de Statistică, începând cu luna mai a anului 2019, românii vor avea acces neîngrădit pe piaţa muncii din Elveţia care nu este membră a Uniunii Europene, dar este membră a Acordului Schengen, fapt care va genera un afl ux de emigranţi spre acestă ţară. Elveţia este una dintre cele mai bogate ţări din lume dacă ne raportăm la PIB pe cap de locuitor şi are cea mai mare bogăţie pe cap de persoană adultă (în termeni de bunuri fi nanciare şi nefi nanciare). În prezent, în jur de 30000 de români locuiesc în această ţară contribuind la dezvoltarea economiei şi a societăţii elveţiene, conform unei declaraţii comune susţinută de preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset, şi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Potrivit unor date recente, publicate de Digi24, trei milioane 107 mii de români, cu vârsta între 15 și 64 de ani, locuiesc într-una dintre celelalte 27 de țări ale Uniunii Europene, românii reprezentând astfel cea mai mare comunitate de de europeni care trăiesc în afara granițelor țării unde s-au născut. Iar aici îi numărăm doar pe cei care și-au declarat adresa de reședință în afară, dar în realitate sunt chiar mai mulți.

Numărul e chiar mai mare, dacă includem și statele din spațiul european de liber schimb din care mai fac parte Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda.

Doar în ultimul an au emigrat aproape 203 mii de compatrioți. Mulți dintre ei refuză să se mai întoarcă curând în țară, din cauza diverselor probleme și insecurități, cauzate, în principal, de situația politică haotică de la noi.

Situația emigrăii definitive, de la momentul aderării la UE și până în anul 2015, la nivel național și județean

Potrivit unor date preluate din baza de date a Institului Național de Statistică, numărul emigranților definitivi la nivel național, respectiv în cazul județului nostru, a fost în felul următor:

În Anul 2007, dintr-un total de 8.830 de persoane, 142 au fost din jud. Alba.

În anul 2008, numărul total al persoanelor a scăzut la 8.739, dar în Alba, numărul lor a crescut cu 9, ajungând la 153.

Anul 2009 a înregistrat o creștere majoră, totalul depășind 10.000 de persoane (10.211), dintre care 155 fiind din juețul nostru.

O ușoară scădere a fost înregistrată în următorul an, 2010, când situația emigrării a stat în felul următor: 105 persoane din Alba din totalul de 7.906.

Totuși, următorul an a reprezentat, din nou, un boom din punct de vedere migrațional, numărul total al persoanelor fiind cu mult peste dublul celui din anul anterior: 18.307/ 241 Alba.

Creșterea a continuat, cel puțin la nivelul județului nostru, și în anul 2012, atunci când nu mai puțin de 287 de persoane au fost înregistrate, dintr-un total de 18.001.

Însă, în anul 2013, numărul total al persoanelor, 19.056, a crescut, iar cel la nivelul jud. Alba – 262.

Anul 2014 a fost puțin mai temperat, față de cel precedent, fiind înregistrate doar 161 de persoane la nivel județean, respectiv 11.251 la nivel național.

Ultimul an pentru care au putut fi găsite date statistice, a fost anul 2015, care a înregistrat un total de 15.235 de persoane, dintre care 193 au fost din județul Alba.

Din păcate, situația precară prezentă la noi, în cam toate sectoarele, îi întristează atât pe cei din Diasporă, care nu prea au de gând să se întoarcă acasă, iar pe tot mai mulți tineri îi face să se gândească, din ce în ce mai serios, să plece și ei afară. Mulți dintre români preferă să rămână străini în altă țară, decât să fie străini în propria țară.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Editorial

70 de milioane de lei sprijin de la stat pentru promovarea firmelor la export

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Prin Programul de promovare a exporturilor, gestionat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat aprobat de Guvern,  firmele private românești vor fi sprijinite de stat să participe la târguri internaționale, misiuni economice și să facă studii de piață, prin Programul de promovare a exporturilor cu un buget în limita a 70 de milioane de lei.

Bugetul total estimat al măsurilor de minimis pentru promovarea la export, pentru perioada 2019-2020, este de 105,8 milioane lei. Conform datelor oficiale, în 2018, programul a beneficiat de un buget de 48,9 milioane de lei, care a inclus participarea a 850 de firme la 59 târguri internaționale sub pavilion național și organizarea 15 misiuni economice, cu participarea a 150 de firme.

Cele trei scheme se referă la următoarele tipuri de acțiuni:

Elit - Gustul Desăvârșit

*participarea la târguri internaționale

*participarea la misiuni economice

*realizarea de studii de piață.

Conform reprezentanților ministerului pentru IMM-uri, firmele din România au nevoie să se dezvolte prin ieșirea pe piețele internaționale de export, “piețe emergente din afara Uniunii Europene cu produse competitive și cu valoare adăugată mare”.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri argumentează, de asemenea, că de 4 ani, de când operatorii economici au fost stimulați cu fonduri de la bugetul de stat pentru promovarea exportului pe piețele externe, a crescut ritmul de creștere al volumului de export al României:

* 2015 +4,1%

* 2016 +5,1%

* 2017 +9,2%

* 2018 +8,1%.

Sursa: legestart.ro, startupcafe.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea